Mă întreb, ca mulți dintre concetățenii mei, ce ne mai lipsește. Nu în general, ci așa, în special. În orașul nostru minunat, viitoare metropolă (sic!), Timișoara. Care e lucrul care ne lipsește cel mai mult dintre toate?
Să fie bordurile făinoase, care se macină în mai puțin de 12 luni și trebuie schimbate? Ele fiind puse în locul celor care stau locului stabil, neciobite de zeci de ani.
Sau poate fântâna cu luminițe colorate și jeturi opulente, cum s-au văzut numai în Dubai?
Ori poate ne trebuiesc noi palmieri în ghivece, alte petunii, și mulți polițiști locali care să își facă rondul pe lângă toate acestea.
Niște polițiști, așa cum ne-am obișnuit cu ei, suferind de „orbul găinii”, care nu văd țiganii bând bere pe treptele Catedralei și care nici nu sesizează lipsa statuilor de bronz din oraș furate de hoți. Știm din experiență că, în anumite cartiere, nu văd nici boschetarii beți care dorm crăcănați pe stradă, și nici pe aceia, treji, care vând la marginea trotuarului lucruri culese din gunoi.
Ce ne mai lipsește? Cred că inclusiv minicarele ce, pe vremea asta caniculară, ar fi numai bune pentru „excursii” în orașul super-poluat cu praf și noxe la nici 25 km/h, pe carosabil, printre coloanele de mașini care stau în trafic. S-ar putea promova frumos străinilor: e o șansă să inhalezi (din minicar) gaze de eșapament direct de la sursă. E rar.
Oare ne mai lipsește ceva? Până la urmă, din cele ce nu le avem deja, vom cumpăra, acuși, cu bani de la buget. Poate că ne lipsec totuși niște câini cu covrigi în coadă?
Geta mama, tu cred ca ai o crescatorie de caini cu coada covrig.