Este oficial: aproape toate străzile acoperite cu piatră cubică din Timişoara vor deveni o amintire în circa un an de zile.
Primarul Nicolae Robu a anunţat astăzi că au fost finalizate procedurile pentru începerea licitației prin care se va contracta un operator care să asfalteze străzile situate în vecinătatea zonei centrale. „Ne dorim ca totul să meargă cât mai repede astfel încât să putem face intervenţiile de rigoare, dar nu ştim când vom putea începe pentru că procedurile de licitaţie nu sunt sub controlul nostru”, a declarat Nicolae Robu.
Proiectul costă 14.5 milioane de lei, bani de la bugetul local, iar durata de realizare este de nouă luni. Edilul a mai precizat şi că piatra cubică nu va fi aruncată, ci „va fi păstrată aşa cum s-a întâmplat şi cu piatra cubică scoasă de administrația precedentă şi va fi folosită pentru anumite proiecte, în funcţie de necesităţi”.
Cele 14 străzi sunt str.
Argeş, delimitată de str. Mitropolit Varlaam şi str. Cluj; str. Dr. Ioan Mureşan, pe sectorul cuprins între str. Salcâmilor şi str. Drubeta; str. Ludwig von Beethoven, pe sectorul cuprins între bd. C.D. Loga şi bd. Mihai Eminescu; str. Mitropolit Varlaam, tronson cuprins între str. Aurel Cândea şi str. 1 Decembrie; str. Putna, delimitată de str. Ion Vidu şi str. Mitropolit Varlaam; str. Remus, delimitată de str. Braşov şi str. Romulus; str. Sfânta Rozalia, tronson cuprins între str. Remus şi bd. Mihai Viteazul; str. Sorin Titel, delimitată de bd. Victor Babeş şi str. Protopop Gh. Dragomir; str. Topliţa, delimitată de Calea Circumvalaţiunii şi str. Făgăraş; str. Virgil Madgearu, tronson cuprins între bd. Mihai Viteazul şi str. Filaret Barbu; str. Bela Bartok, tronson cuprins între bd. Victor Babeş şi str. Argeş; str. Filaret Barbu, delimitată de str. Sfânta Rozalia şi str. Braşov; str. Arcidava, pe sectorul cuprins în jurul Parcului Arcidava, până în străzile Mureş şi Ulpia Traiana; str. Romulus, tronson cuprins între str. Ghe. Doja şi str. Sfânta Rozalia.
Merită precizat că, deşi au existat oameni care au fost nemulţumiţi de decizia primăriei, edilul a declarat că păstrarea pietrei cubice în zonele menţionate mai sus nu se judtifică, dat fiind faptul aspectul caselor din zonă nu este unul care să ateste valoarea istorică.
Foto: Arhivă
