Avem obligaţia de a-l motiva pe nepăsător şi de a-l încuraja pe abătut.
Nu am zis-o eu, dar gândesc la fel. Și sunt sigură că mai sunt și alții. Singura problemă e că suntem prea puțini într-o mare de nevertebrate târâtoare – de care spuneam mai demult că „mi-e frică de mor”. Când spui asta – că ”avem obligația” să motivăm și să încurajăm – mulți întreabă cum se face. Iar singurul răspuns logic e puterea exemplului. Fiți buni și vor fi buni și alții. ”Bun” are aici un infinit de conotații pe care nu le enumăr doar din lipsă de timp. Nu e deloc complicat să fii bun. Fă celorlalţi tot binele pe care ai vrea să ţi-l facă şi ei ţie și gata. Rețeta fericirii e să nu aștepți mulțumiri pentru asta.
Frumos!
Citind aceste randuri mi-a zburat gandul la un om de zapada: Mile
DA! E o mare fericire sa faci mult bine, fara sa astepti „recompense” de nici o natura.