Administraţia Ciuhandu a făcut, în perioada electorală, o adevarată paradă din inaugurarea investiţiilor realizate sau din 
lansarea celor a căror derulare va începe, cel mai devreme, peste câteva luni. Dacă arunci o privire mai atentă, nu este greu să observi că lucrările s-au făcut în grabă şi că de multe ori nu este decât o spoială care trebuie să acopere jaful şi incompetenţa.
Inaugurat chiar de 1 iunie, Parcul Copiilor este departe de a fi terminat – fostul tunel a fost transformat într-un depozit, iar locurile de joacă pentru copii sunt puţine, comparând numai cu ce era înainte. Deşi s-au băgat milioane de de lei în refacere, Primăria nu a fost în stare să schimbe gardul vechi şi ruginit. La intrarea dinspre podul Michelangelo, o parte din ţevi au fost vopsite chiar înainte de deschidere. Dar nu peste tot, ci doar acolo unde muncitorii au considerat că nu se vede. Peste drum, la Parcul Rozelor, gardul a fost refăcut doar parţial. Dacă mergi spre primărie, ai surpriza să descoperi că gardul este acelaşi ca înainte de renovare – plin de rugină, cu vopseaua scorojită şi cărămizile ca după bombardament.
Am fost cu baietelul in Parcul Copiilor, duminica dupamasa (3 iunie). Au fost foarte-foarte multi vizitatori, si parinti/bunici cu copii, si non-parinti. A fost asa de multa lume incat nu am apucat sa vedem tot ce era de vazut, pentru ca literalmente nu vedeam de lume. Totusi, mi se par nejustificati anii pe care i-a luat redeschiderea si renovarea parcului. Nu au aparut multe elemente noi. In multe locuri nici iarba nu crescuse, desi nu erau in jur constructii si te gandesti ca iarba creste si singura. Caruselul ba mergea, ba era inchis, desi multi copii ar fi vrut sa se dea pe caluti.
Un copil foarte mic se poate distra cu orele cu ceea ce este acum in parc, insa pentru copiii mai mari (>10 ani) ar fi trebuit sa se amplaseze mai multe locatii de joaca. Nu ne saturam de leagane nici la 30 de ani, si leagane sunt foarte putine.
Langa cladirea din sticla a Palatului Copiilor este un spatiu deschis. Ulterior am dedus ca trebuie sa fie o fantana arteziana cu sistem de iluminat, insa nu functiona (jeturile de apa nu functionau, adica). Ce frumos ar fi fost, pe caldura aceea torida. Oare cand va functiona? Iarna cand se intuneca devreme dar ingheata apa, sau vara cand se intuneca tarziu dar se inchide parcul devreme?
Lazile de gunoi nu au fost golite. Parintii se straduiau in mod vizibil sa nu calce iarba si sa nu lase gunoi in urma – gesturi de laudat. Dar nu a fost nimeni sa goleasca periodic lazile de gunoi, pline-ochi si cu gunoiul revarsat in jur.
Important ar mai fi un gard pe malul Begai. Nu exista nici o masura de protectie impotriva caderii in rau – nu doar ca se poate cadea in apa (sa spunem ca stii sa inoti), dar pe margine, in apa, sunt pietre de care te poti lovi (deci degeaba stii sa inoti). Stiu ca nu era gard nici ‘inainte’, dar ca parinte consider ca este imperios ca acum sa se instaleze unul.
Nu am observat nici un teren de fotbal/basket/handbal. Oare este? Cu asa de mult spatiu disponibil, ar fi foarte util.
Cu siguranta vom mai vizita parcul, sper sa se introduca bilete iar banii colectati sa se foloseasca la intretinere, sper sa nu fie locuri de joaca dezafectate si nici lazi de gunoi pline-ochi de gunoaie.
Pai este normal ca au vrut sa inaugureze doar vor sa lase ”mostenire”.