Omul marilor proiecte – așa s-a autoprezentat în faţa timişorenilor prof.univ.dr.ing. Nicolae Robu. Primarul Timişoarei n-a pierdut 
nicio ocazie ca să vorbească despre cum o să curgă banii de la guvernul USL. Şi s-a mai remarcat prin ceva în aceste prime şapte luni de mandat – obsesia de a arăta că este este alfa şi omega în oraş, că nimic nu se mişcă fără ştiinţa şi putinţa sa. Asta până ieri când a fost obligat să-şi recunoască impotenţa de a aduce bani guvernamentali pentru marile proiecte ale Timişoarei, atât de necesare, promise şi aşteptate.
Împărţirea bugetului este până la urmă o chestiune de decizie politică, iar deciziile se iau în urma unor negocieri. Şi nu unele cu mânuşi. În loc să facă naveta la Bucureşti pentru a face lobby la miniştrii pentru a include proiectele municipalităţii pe lista de priorităţi la finanţare, prof.univ.dr.ing.
Nicolae Robu a fost mai preocupat să se plimbe la Barcelona ca să admire clădirile. În loc să se lupte cu colegii săi de partid ca să-i convingă că votul pro USL trebuie să primească şi un răspuns pe măsură prin alocările bugetare, prof.univ.dr.ing. Nicolae Robu şi-a consumat energia atacând jurnaliştii care nu-i cântă în strună. Grija pentru bunăstarea asistentei personale a fost mai importantă decât cea pentru a-şi asigura finanţarea pentru centura Timişoarei, de exemplu. Eşecul este şi unul politic căci s-a văzut acum cât contează în PNL preşedintele „uneia dintre cele mai puternice filiale liberale”. Şi este cel de al doilea după cel de la numirea în funcţiile guvernamentale, unde filiala a mai prins zero posturi.
Ca un adept fanatic al meritocraţiei, prof.univ.dr.ing. Nicolae Robu a încercat să-şi ascundă eşecul acoperindu-l cu banii pentru spitalul de copii, unde lobby-ul deputatului Sorin Grindeanu, cel care şi-a asumat susţinerea, a fost esenţial, şi cu finanţările europene pe proiectele pregătite de administraţia ţărănistului Gheorghe Ciuhandu. Să ai doar meritul de a fi semnat contractele de finanţare şi să te comporţi ca şi cum ai fi fost cel care a gândit proiectele este un plagiat politic care-l descalifică pe prof.univ.dr.ing. Nicolae Robu.
Corect,ai punctat pe linia ce desparte 9 de10!!!Bravo!!!Asteptam din partea edilului,a parlamentarului cu nume Grapini,drumul asfaltat,ce desparte ca un ocean de noroi blocul turn de parcul din Zona Soarelui,linia 16 de firobuz,in campanie s-a batut moneda pe aceasta problema!!!Pentru edificare puneti foto masinei mele,are noroiul pana la portiere!?!
Am găsit pe forumul Druckeria trimitere chestiile astea din 2007 sau 2008 care arata ca Robu nu minte:
http://www.eurourbanism.administratie.ro/articol.php?id=2806
http://dunos.ro/wp-content/uploads/VISION-2030.pdf
”Rectorul Universitatii Politehnice „Traian Vuia” din Timisoara, prof. Nicolae Robu, este initiatorul proiectului futurist „Timisoara – Vision 2030”, care creioneaza imaginea orasului peste 20 de ani, in perspectiva transformarii sale in metropola europeana, cu peste doua milioane de locuitori.
„I-am propus primarului Gheorghe Ciuhandu sa accepte colaborarea Primariei cu Politehnica si cu cea mai mare societate de institute de cercetare stiintifica aplicata din Europa, Fraunhofer din Germania, care are 58 de astfel de institute de cercetare in mai multe tari”, a declarat Nicolae Robu.
Potrivit acestuia, initial a fost o colaborare cu orasul Milano, in urma caruia a rezultat un proiect care porneste de la raportul dintre noile infrastructuri internationale si orasul contemporan, respectiv, Timisoara. Rezultatul a fost „un proiect aproape incredibil, de stabilizare a traficului si de regenerare urbana, un proiect futurist de reabilitare a Garii de Nord si a zonei din jurul acesteia”, dupa cum explica rectorul.
Cooperarea cu prestigiosul institut german Fraunhofer a dus mai departe acest proiect, astfel incat, in prezent, municipalitatea are o strategie generala de dezvoltare a traficului integrat urban si in zona metropolitana, care include 12 localitati periurbane, pentru asigurarea mobilitatii transportului urban, regional si chiar national sau international. Strategia cuprinde si caile ferate, dar si traficul aerian, proiectele de baza constand in scoaterea transportului de marfa din centrul orasului, prin realizarea unei centuri feroviare si legarea aeroportului cu linia de cale ferata.
„Trebuie sa scoatem traficul de marfa din oras, pentru ca este foarte aproape de centru, si trebuie sa se realizeze o centura care sa treaca pe la statia Giarmata, de langa Timisoara. Intre Aeroportul International si calea ferata lipsesc doar trei kilometri de cale”, a explicat rectorul Nicolae Robu. Distanta respectiva ar trebui realizata, anul viitor, iar amenajarea aerogarii, pentru legatura cu transportul CFR si transportul public urban, este preconizata pentru anul 2010.
De asemenea, se are in vedere inchiderea inelelor de drumuri, realizarea de poduri peste Bega, legarea retelei urbane cu retelele regionale si europene, realizarea unui sistem coerent de parcari, dezvoltarea unui sistem de control al traficului pentru a da prioritate transportului public si dezvoltarea retelei pentru transportul nemotorizat (biciclete si pietoni). Nici traficul naval nu a fost neglijat de proiect, astfel ca in anul 2030, timisorenii vor circula frecvent pe canalul Bega cu vaporetto-uri, dupa model venetian, prima etapa a proiectului fiind demarata, prin decolmatarea canalului. Trenurile care vor lega Timisoara de periferii vor fi de tip S-Bahn si vor fi ridicate pe estacade (linii suspendate), iar mijloacele de transport in comun vor fi extinse pana la 20 de kilometri de municipiu. Toate acestea ar costa circa un miliard de euro, conform estimarilor specialistilor, banii urmand sa fie primiti pe fonduri structurale. Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, si-a aratat deja sprijinul pentru acest proiect.