Reţeaua de lagăre şi ghetouri înfiinţate de nazişti pentru a declanşa Holocaustul şi a persecuta milioane de victime în Europa a fost mult mai mare şi mai sistematică decât s-a crezut anterior, potrivit unei noi cercetări academice, proiectul numit ”Enciclopedia lagărelor şi ghetourilor”, relatează cotidianul britanic The Independent, informează Agerpres. „Rezultatele cercetării noastre sunt şocante. Punem împreună numere pe care nimeni nu le-a compilat anterior, chiar şi pentru sistemele de lagăre, care au fost destul de bine cercetate – şi multe dintre ele nu au fost”, a declarat Geoffrey Megargee, directorul proiectului. „Există tendinţa ca oamenii să vadă Holocaustul constând din Auschwitz şi probabil alte câteva locuri. Este important să se înţeleagă faptul că sistemul a fost mult mai mare şi mai complex decât atât; că mult mai multe persoane au ştiut despre el şi au luat parte la el; că a fost în centrul întregului sistem nazist, şi, în plus, că multe alte ţări au avut propriile sisteme de lagăre”, a adăugat el.
Cercetătorii care efectuează munca sumbră de înregistrare a tuturor lagărelor de muncă forţată, ghetourilor şi structurilor de detenţie conduse de regimul lui Hitler, alături de centre ale omorurilor ”pe bandă rulantă”, precum Auschwitz, au inventariat în prezent peste 42.500 de instituţii folosite pentru persecuţie şi moarte. Cifra a şocat lumea academică şi reprezintă mai mult decât dublul unei constatări anterioare a aceleiaşi echipe, potrivit căreia au fost folosite până la 20.000 de structuri.
Editorii vastului proiect, care este elaborat de sute de oameni de ştiinţă în şapte volume, care urmează să fie publicate până în 2025, estimează că între 15 milioane şi 20 milioane de victime au fost ucise sau încarcerate în structurile înfiinţate de nazişti şi regimurile-marionetă în ţările ocupate, din Franţa până în România. Munca, ale cărei recente constatări au provocat surpriză în rândul profesorilor universitari care studiază Holocaustul, atunci când au fost prezentate la Washington, în ianuarie, reuneşte înregistrări anterior disparate din zeci de arhive, situri memoriale şi organisme de cercetare, creând primul inventar cuprinzător al unor astfel de structuri.
Structurile includ nu numai lagărele de concentrare de notorietate infame Dachau sau Bergen-Belsen, ci şi multe mii de locuri de muncă forţată folosite pentru fabricarea de provizii de război, lagăre de prizonieri de război şi bordeluri militare, în care femeile au erau forţate să facă sex cu soldaţii nazişti. Munca, compilată din date furnizate de 400 de contributori academici, relevă natura strâns corelată a sistemului nazist de încarcerare şi persecuţie, în contextul în care victime ale Holocaustului treceau de multe ori prin până la o jumătate de duzină de structuri, fabrici sau lagăre de detenţie, în timp ce altele erau trimise direct din ghetouri în orori ale exterminării precum Treblinka sau Sobibor.
Prizonierii de război găsiţi a fi evrei erau mutaţi din structurile militare în lagărele de exterminare. Încercarea de a elabora prima cronică completă a tuturor lagărelor legate de nazism include, de asemenea, relatări de primă mână ale unor victime, pentru a ajuta la înţelegerea modului în care a funcţionat fiecare structură şi ce scop a avut. Proiectul a inventariat 30.000 de lagăre de muncă forţată. Organizatorii speră ca el să se dovedească nu numai o resursă valoroasă pentru supravieţuitori şi cercetătorii academici, ci să servească de asemenea şi ca instrument de combatere a revizioniştilor şi negaţioniştilor Holocaustului.
