Planul regionalizării României, reorganizarea administrativă a țării, a fost prezentat, cu ajutorul mai multor hărți de vicepremierul Liviu Dragnea în această seară, în cadrul emisiunii Punctul de întâlnire, la Antena 3. Ministrul Dezvoltării a arătat astfel rezultatele unui studiu, în cadrul căruia românii au identificat care oraș din regiunea lor poate fi considerat pol de dezvoltare. Iar argumentele folosite au servit drept criterii în conceperea hărților. „Este un sondaj pe care l-am realizat în ultimele luni”, a punctat Dragnea.
Vicepremierul a explicat că există trei tipuri de regiuni. Prima, numită monopolară, are un singur centru urban de dezvoltare, şi toată „mişcarea” regiunii se întâmplă în acest centru. Marele dezavantaj al acestui tip de regiune este că zonele periferice rămân subdezvoltate. „De exemplu, regiunea Sud-Est este cea mai afectată. După cum am observat, toţi cei de aici merg spre Bucureşti, care nici măcar nu este în interiorul ei, de aceea ne gândim dacă nu cumva să includem aici Bucureştiul”, a spus Dragnea.
Zona Sibiu-Braşov este exemplul pentru cel de-al doilea tip de regiune, bipolară, unde sunt două centre de dezvoltare.
Însă nici în acest caz, potrivit vicepremierului, periferia nu o duce prea bine. Dragnea a precizat că ceea ce îşi doresc autorităţile în acest moment este regiunea multipolară, „astfel că toare oraşele reţedinţe de judeţ să se dezvolte, să eliminăm polarizarea puternică, aşa cum este ea acum”.
Una dintre hărţile prezentate de Dragnea în cadrul emisiunii arăta nivelul de dezvoltare al regiunilor, iar Timişul, Clujul, Sibiu-Braşov şi Ilfovul sunt de departe cele mai avansate zone din România. La polul opus se află judeţe ca Mehedinţi sau Botoşani.
Vicepremierul a explicat de asemenea de ce este important ca regionalizarea să fie măcar stabilită la 31 decembrie, anul acesta. Asta pentru că aceasta face parte din programarea pentru perioada 2014-2020 a Uniunii Europene, de finanţare care prevede în primul rând redistribuirea fondurilor de dezvoltare pentru ţările membre. Or, modul în care va fi tratată România din această perspectivă depinde în totalitate de modul în care se va face reformarea administrativă. Astfel, a mai spus Dragnea, toate negocierile cu comisarii europeni, strategiile discutate se bazează pe acest lucru, iar dacă nu se va reuşi până la data amintită, în următorii opt ani nu se va putea realiza.
Un lucru este importan de ştiut. Gurvernul nu intenționează ca la 31 decembrie să fie totul gata. Intenția noastră este să existe înființate regiunile administrative, să aibă structură de conducere. Într-un an, doi, trei, instituţiile trebuie să fie personalizate. În funcţie de cum se vor dezvolta, se vor transforma în autorităţi de management şi vor avea legătură directă cu Bruxelles-ul”, a expus Dragnea. El a dat exemplul managementului problemelor de educaţie în interiorul unei regiuni. „Administrarea efectivă să fie la autorităţile locale, nu să meargă ministrul (Educaţiei – n.r.) să dea cu bidineaua, el trebuie să facă politici naţionale. Va exista politica naţională, iar în cadrul fiecărui regiuni, dar şi judeţ, mici completări cu specificul de acolo”.
Acesta a mai spus că „în opinia mea, trebuie să existe un prefect regional, şi în fiecare judeţ, câte un subprefect”.
In zona Bucrestiului, ar fi mai bine daca, s-ar aleaga o alta forma a regiunilor. Zona Buc-Ilfov sa mai includa cel putin judetele Calarasi si Ialomita, eventual Giurgiu.
Regiunea Sud sa isi aiba capitala undeva in Arges-Dambovita-Prahova si eventual Buzau sa apartina de regiunea asta (asta in conditia daca judetele de mai sus ar apartine de zona Capitalei)
SI AR TREBUI date niste denumiri regiunilor, cum ar fi Banat, Oltenia, Muntenia, Capitala, Dobrogea, Transilvania, Moldova (si nu V, SE, ….)