Dramă „made in România”: inginerul care a ajuns să care saci pe...

Dramă „made in România”: inginerul care a ajuns să care saci pe șantier

1
DISTRIBUIȚI

net1 (403)

De un an, un masterand în mecanică se chinuie să supraviețuiască. În loc să lucreze în domeniul lui, a căutat fier vechi și a făcut pe salahorul pe șantier. Ar da orice să poată lucra conform calificării sale. Se pare însă că în Timișoara acest lucru e imposibil, așa că se declară ”fericit” că de puțin timp e curier pe un salariu de mizerie. ”Măcar nu mai hămălesc în șantier, deși și aici mă chinui cu colete grele de zeci de kilograme”, mărturisește tânărul.

Raul Nicolae are 32 de ani și încă speră să poată lucra în domeniul pe care l-a studiat la facultate și master. Deși trăiește pe propria piele experiența că  în România poți să termini școala cu nota 10, poți să îți iei licența, să faci master ca apoi să ajungi să cari nisip sau ciment cu sacul, pe șantier, pentru că nu găsești de lucru, nu a încetat să spere. După 19 ani de școală, încheiați magna cum laudae, își câștigă existența ca muncitor necalificat. Deși acum e curier, spune că greul cel mare a trecut, având în vedere că a făcut pe salahorul pe șantier și chiar a căutat fier vechi. Aleargă prin oraș cu scrisori și colete grele și peste 12 ore pe zi pentru o leafă care nu trece de 250 de euro lunar.

Politehnica n-a fost să fie

Raul a încercat să își facă o carieră ca inginer. S-a înscris la Universitatea Politehnică din Timișoara, unde a devenit licențiat inginer mecanic.


A făcut și un master. Acum trei ani a plecat la muncă în Germania. Lucra pe un salariu de 1.300 de euro pe lună. ”Am plecat optimist. Îmi garantau 1.300 de euro pe lună, două mese pe zi, locuniță. Făceam planuri despre cât voi sta, cum voi agonisi banii ca să îmi încep o viață frumoasă în România. Nu voiam să rămân afară. Apoi părinții mei au ajuns la spital”, povestește tânărul.
Întors acasă, în vara anului trecut, s-a angajat  inginer mecanic la o companie care producea sisteme fotovoltaice. Câștiga bine – 3.000 de lei lunar. După patru luni, firma a intrat în insolvență iar pentru Raul Nicolae a început coșmarul. ”Din septembrie nu am serviciu, trimit cv-uri după cv-uri și insist, de nebun, pe la prieteni, să mă ajute să îmi găsesc de lucru. Am vândut pe bani de nimic tot ce am agonisit în urma anului petrecut în Germania, mașina, laptopul, telefonul, electronicele. Mi-am vândut până și hainele ca să îmi pot ajuta părinții la plata întreținerii apartamentului de bloc unde locuim”,  povestește Raul.

A descărcat TIR-uri

Tânărul are mâinile bătătorite de munca grea. ”La mijlocul lui decembrie am devenit salahor”. Inginerul cu licență și master în mecanică a ajuns să care sacii pe șantiere, laolaltă cu boschetarii luați din Gara de Nord. Pentru 8 ore primea 50 de lei. ”Nu am să uit toată viața prima zi de lucru. Ploua, era frig, și venise la descărcat un TIR de 20 de tone cu saci de ciment. Îi descărcam și urcam la etajul patru al unui bloc în construcție. Îmi venea să strig de rușine, ca am ajuns, după facultate și master, să car saci cot la cot cu boschetarii. Când am ajuns în sfârșit acasă, am plâns”, își amintește Raul.  Așa că acum, slujba de curier i se pare un pas înainte, măcar nu trebuie să muncească în soare sau frig, afară, însă visul de a-și croi o carieră în domeniul pentru care s-a pregătit rămâne deocamdată neîmplinit.

1 COMENTARIU

  1. Daca, inca nu ti – ai indeplinit visul realizarii, te indrum sa mergi intotdeauna lunea in str. 16 dec. 1989, nr. 36. Acolo este un club si un om care te – ar putea ajuta sa -ti diversifici activitatile. Nu se cere sa ai program fix. Daca ce iti spune este pe placul tau, fii convis ca vei reusi. Incearca si vei reusi!

Dă-i un răspuns lui Monica Renunțați la răspuns

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.