Nu anii ne îmbătrânesc, ci momentul în care renunțăm la visele noastre. Cu tot sufletul o spune un tânăr cum rar vezi. Cei ca el preferă să fie deoparte de lumina reflectoarelor. În ce mă privește, mă bucur că am putut să îl cunosc. Și să înțeleg că în mare măsură vorbim aceeași limbă când vine vorba de rădăcini.
”Alege să nu fii indiferent.
Alege să ai idealuri, să lupți pentru ele. Alege să rămâi tânăr și liber” – sunt gândurile lui Florin Cofar care apar pe un film–manifest devenit viral pe internet – un film atât de simplu, de frumos și de ”rotund” încât îți taie răsuflarea. Am urmărit filmul pe repeat. O dată, încă o dată, apoi și a doua zi, și a treia. Nu mă pot abține. E prea mult sens în câteva propoziții și imagini clare. E frumos că o cauza ca Roșia Montană (deși putea fi oricare alta) a ajuns la să iște reacții în mase de oameni până acum cu anii imobile. Văd știrile despre mii de oameni care au ieșit în stradă încă o duminică și zâmbesc că poate, tot ei, vor reacționa și în fața altor nedreptăți. Suntem plini de ele în jur și poate că e șansa noastră să ne amintim de rădăcini, de faptul că avem o noimă pe lume – iar aceea nu e să comentăm pe Facebook că nu ne place aglomerația din traficul mărginit de palmieri, ci să fim activi în lumea reală. Îmi place să cred că încă nu ne-au fost tăiate de tot rădăcinile.
