Omul care vindecă sufletele soldaților. Povestea singurului preot militar din județul Timiș

Omul care vindecă sufletele soldaților. Povestea singurului preot militar din județul Timiș

1
DISTRIBUIȚI

preot militar radu bogdan

Ordinea și patriotismul – acestea sunt cele două cuvinte mari care leagă Biserica de Armată. Cel puțin aceasta este părerea lui Radu Bogdan, singurul preot din județul Timiș care îmbracă o sutană militară, verde, și nu una neagră, la fel ca ceilalți preoți. Preotul are o misiune grea de îndeplinit, și asta pentru că are menirea de a aduce liniște în sufletele soldaților frământați de teama de moarte înainte de a merge la război și de a-i apropia cât mai mult de Dumnezeu.

Preotul în vârstă de 31 de ani a avut șansa, în urmă cu patru ani, de a îmbina cele două mari pasiuni ale sale, la care visa încă de când era copil, și anume să îi slujească lui Dumnezeu, dar și să îmbrace o haină militară și să-și servească patria. S-a născut într-o familie credincioasă din Timișoara și, mergând încă de când avea doar câțiva anișori la biserică, a început să fie din ce în ce mai atras de Dumnezeu. Când a terminat primii opt ani de școală, Radu Bogdan știa pe ce drum va merge în viață și s-a înscris fără niciun regret la cursurile seminarului teologic din Timișoara de la Liceul Pedagogic “Carmen Sylva”, iar mai apoi a terminat cu cele mai bune note Facultatea de Teologie.

“Cred că fiecare ne naștem pentru a fi preoți, medici, artiști, este un dar de la Dumnezeu, iar preoția consider că este o vocație. Am fost hirotonit în anul patru de facultate și, după terminarea facultății, am fost numit diacon la Catedrala Mitropolitană din Timișoara”, povestește Radu Bogdan.


Totuși, după patru ani de preoție, Radu Bogdan tot mai visa că va ajunge la un moment dat să îmbrace și haina de soldat, așa că în momentul în care a aflat, în anul 2010, că postul de preot militar al Brigăzii 18 Infanterie “Banat” este vacant, nu a stat pe gânduri și s-a înscris la concurs.

“Candidatul ideal trebuia să aibă doi ani vechime în cler, să aibă vârsta cuprinsă între 25 și 30 de ani, iar media pe cei patru ani de facultate, plus cea de la licență să nu fie mai mică de 8,50”, ne spune Radu Bogdan, care s-a numărat printre cei trei candidați înscriși în concurs care au îndeplinit aceste cerințe. După un examen dat la București, preotul a fost admis.

Care este diferența dintre un preot militar și un preot obișnuit

“Cred că orice băiat este atras  încă din copilărie de mașini și arme. Mie mi-a plăcut și haina militară, dar în primul rând și slujirea de preot. În momentul în care am auzit de vacantarea postului de preot militar, am primit o veste foarte bună”, ne spune Radu Bogdan.

Singurul preot militar din județul Timiș povestește că nu există o diferență foarte mare între ceea ce face un preot civil și un preot militar, mai ales că “sufletul omului este la fel”. Militarii care doresc să se roage sunt așteptați la Biserica Militară din Piața 700, unde pot să-i spună preotului ce au pe suflet. Totuși, Radu Bogdan recunoaște că militarii au nevoie de prezența unui preot mai ales atunci când pleacă în teatrele de operații, dar și după ce se întorc de la război.

“Pe timpul celor șase luni cât sunt plecați militarii în teatrele de operații din Afganistan și Irak, relația cu Dumnezeu este alta, se apropie mai mult de el, relația cu preotul care-i însoțește este foarte importantă”, povestește Radu Bogdan, care recunoaște că, dacă se va ivi ocazia, ar accepta să plece alături de colegii lui militari în teatrele de operații fără nicio ezitare.

„Și Biserica și Armata ne fac să fim ordonați, să avem o viață normală, să ne respectăm unii pe alții. Cred  că le leagă și patriotismul, țara tricolorul. Nu trebuie să uităm că Armata a fost cea care a făcut păstrarea limbii noastre românești, a credinței ortodoxe. Nu întâmplător Biserica în slujbe pomenește toți martirii care și-au jertfit viața pentru apărarea țării”, ne spune Radu Bogdan.

1 COMENTARIU

  1. Puţină documentare nu strică: Timişul a avut o grămadă de preoţi militari (unii – deşi civili, după ştiinţa păcătoşilor – cereau chiar şi grade militare, că doar luptau din greu…cu ispitele :-))).
    Mai mult decât atât, toţi purtau sutană kaki, sau chiar albastră, după arma corpului în care activau (a se vedea cazul preotului militar Marcel Vlaicu, fost pilot militar şi nepot al lui Aurel Vlaicu, care slujeşte la aceeaşi biserică din 700!). Drept urmare, mai uşor cu umilinţa pe scări, că o dezacordezi la culoare, părinte!

Dă-i un răspuns lui Connaisseur Renunțați la răspuns

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.