Sondajele care te fac președinte

Nici bine nu ne-am revenit din vâltoarea dosarelor, arestărilor și confiscărilor, că am și intrat în cursa electorală pentru președinție. Sondajele sunt ultima modă în materie de manipulare politică. Vrei să îți “crești” candidatul, să îi conferi o poziție de popularitate pe care, altminteri, i-ar trebui ani de muncă, implicare și participare în emisiuni TV, organizare de conferințe ș.a.m.d. Nimic mai simplu. Comanzi un sondaj de opinie la unul dintre “reputatele institute de sondare a opiniei publice din România” și iese cum plătești. Oameni despre care nu ai mai auzit vorbindu-se poate de ani de zile, personaje politice care cu greu reușesc “să treacă ecranul”, devin brusc cele mai populare, cele mai votate de români “dacă ar fi mâine alegeri prezidențiale”.

Sondajele de opinie, care sunt făcute publice, sunt 95% manipulare, și 5% iluzie deșartă (vezi cazul Geoană). Adevăratele sondaje nu văd lumina tiparului, nu ajung la cunoștința noastră. Atunci când ți se spune zi de zi că un anumit candidat este favorit în cursă, că peste 60 la sută din populație îl preferă, ai impresia că zarurile au fost deja aruncate și că jocurile au fost deja făcute.

Astfel, dacă simpatizezi personajul respectiv, te gândești că nu are rost să mai ieși la vot, că oricum va ieși președinte, fără să mai fie nevoie să îți exprimi opțiunea, iar dacă e invers – nu îl simpatizezi deloc – vei face același lucru, gândind că oricum votul tău nu mai contează. Prezența scăzută la vot este o consecință directă a acestor sondaje, care imprimă în mentalul colectiv ideea că orice ai face și oricum ai gândi, o majoritatea a ales deja și nu mai există cale de întoarcere. Intoxicați cu astfel de strategii de PR, nu mai vrem să alegem nimic, nu ne mai interesează deloc cine și de ce candidează și totul rămâne la mâna partidelor, care nu trebuie decât să își facă tradiționala mobilizare a activelor de partid.

Ar trebui poate să gândim puțin dincolo de campaniile electorale ale candidaților, să privim cadrul economic și politic general și să alegem și în funcție de ceea ce ne spune propria conștiință și rațiune. Nu ar fi imposibil să dăm play la mai multe posturi TV, pentru a urmări abordarea din toate unghiurile, să urmărim presa și ieșirile publice ale candidaților în ansamblul lor și, cel mai important, să citim printre rânduri. Am putea să ieșim puțin din algoritmul de partid și să ne facem propriile calcule, să contorizăm minusurile și plusurile aspiranților la funcția de președinte și să apreciem o campanie de PR bună exact pentru ceea ce este ea, adică doar o campanie de PR bună și atât. Dincolo de reclamă, de etichetă și de ambalaj este produsul, iar ca să ajungem la el trebuie să depunem și noi puțin efort. Dacă vom face asta, vom alege conștient, rațional și realist. Dacă nu, vom sta acasă și ne vom mira în continuare de “poporul de tâmpiți care l-a votat pe ăsta/asta președinte!”