Cum votează cetăţenii unor state din Europa dacă sunt plecaţi în străinătate

Cum votează cetăţenii unor state din Europa dacă sunt plecaţi în străinătate

3
DISTRIBUIȚI

Votul românilor care trăiesc în alte țări a fost cel mai încis subiect al ultimelor două săptămâni. O comparație între felul în care votează strănii plecați din țările lor nu se poate realiza efectiv, legislația fiind diferită de la stat la stat, însă putem exemplifica situațiile din câteva țări europene.

De exemplu, cetățenii aflați în afara Germaniei anunță la ambasadă că vor sa voteze (pentru Parlament sau alegeri locale) și apoi primesc buletinul de vot prin poștă. Ei au pus la punct un sistem de vot prin corespondență.

Cetățenii austrieci a căror reședință principală este în străinătate și care doresc să își exercite dreptul la vot trebuie să se anunțe la Registrul Electoral unde au avut ultima reședință principală. Pot trimite e-mail sau scrisoare, și apoi primesc buletinul de vot (Wahlkarte), prin poștă la noua adresă din străinătate.

Italia are vot prin corespondenţă, cam de zece ani”, spune Viorica Bălteanu, profesor universitar de limbă şi civilizaţie italiană la Universitatea Politehnica. „Fiecare cetăţean italian care se află în străinătate primeşte câte un plic cu documentele pe care trebuie să le completeze iar acestea se expediază având data poştei din ziua votului. În acest fel, fiecare este recunoscut ca cetăţean cu drepturi depline, chiar dacă centralizarea voturilor de pe cele cinci continente durează mai mult. Acest sistem de vot se practică pentru alegerile parlamentare şi cele prezidenţiale”. Viorica Bălteanu a adăugat că statul italian nu organizează secţii de votare în străinătate, atât pentru a nu-şi pune cetăţenii pe drumuri cât şi din calcule financiare iar sistemul votului prin corespondenţă a făcut să crească numărul alegătorilor din diaspora. E adevărat însă că există o evidenţă riguroasă cu privire la numărul cetăţenilor italieni care locuiesc în străinătate şi cu adresele acestora, căci pentru acest lucru sunt plătiţi diplomaţii din afara ţării.

Deputatul minorităţii sârbe, Slavomir Gvozdenovici, spune că în privinţa exercitării dreptului la vot, „situaţia din diaspora sârbă este aproape identică cu cea din România. Se organizează alegeri în cadrul ambasadelor şi consulatelor”.


Gvozdenovici apreciază că în afara Serbiei actuale trăiesc, în momentul de faţă, în jur de 4.000.000 de sârbi, dintre care cei mai mulţi în SUA, Canada şi Australia, însă doar o mică parte dintre aceştia votează. „Şi pentru sârbii din diaspora exercitarea dreptului la vot este o problemă” a concluzionat deputatul sârb.

Potrivit datelor oferite de Institutul Francez din Timişoara, în Franţa, legea electorală este definită de consiliul constituţional, care validează numărul birourilor de vot în Franţa şi străinătate, precum şi procedurile de vot. Informaţiile referitoare la numărul de votanţi sunt furnizate de ministerul de interne, iar pentru francezii care trăiesc în străinătate, numărul electorilor este pus la dispoziţie de ambasade. Pentru a putea vota în străinătate, cetăţenii francezi trebuie să fie declaraţi la consulat, urmând să se stabilească numărul birourilor de vot. Spre exemplu, în anul 2012, consiliul constituţional a crescut numărul de birouri de vot între primul şi al doilea tur de scrutin al algerilor prezidenţiale.

Atât pentru alegerile prezidenţiale cât şi pentru cele legislative, francezii pot vota la un birou de vot, prin corespondenţă sau, începând cu anul 2012, prin internet, primind un cod confidenţial care le permite să voteze pe un site securizat. Procedura votului prin corespondenţă este încă anevoioasă, ea presupunând o procură adresată unui cunoscut înscris la acelaşi birou de vot şi care votează în numele semnatarului procurii. În prezent, în jur de 1.600.000 de cetăţeni francezi locuiesc în afara Franţei, dintre care 38% în Europa. Cei mai mulţi trăiesc în Elveţia, SUA şi Marea Britanie. Totodată, cei născuţi în Algeria înainte de 1962 au dublă cetăţenie, iar algerienii care au cetăţenie franceză îşi pot exercita dreptul de a vota pentru Franţa. Locuitorii din posesiunile franceze aflate în afara continentului european, aşa-numitele „teritorii de peste mări”, au, de asemenea, cetăţenie franceză.

(Liana Păun)

 

3 COMENTARII

  1. Tarile mentionate sunt tari democratice in care Justitia nu este aservita intereselor de partid, gasca, haita. In Romania asa cum sunt organizate alegerile este cel mai bine.

  2. Manipulare de doi lei… sper sa nu se ajunga vreodata la noi sa se voteze prin corespondenta caci vor iesi mai multe voturi din diaspora decat din România….. si asta nu pentru ca ar fi mai cu spirit civic traseistele si capsunarii…

Dă-i un răspuns lui Stefan Renunțați la răspuns

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.