Lupta rămâne deschisă. E bine pentru democraţie

Primul tur al alegerilor prezidenţiale a adus şi câteva surprize de rezultat care fac, spre binele democraţiei, ca finala să se joace până în ultimul moment. Toate sondajele au intuit primele două locuri – Ponta şi Iohannis, iar procentele sunt cam cele estimate. În condiţiile în care Monica Macovei a fost lipsită de mijloacele financiare care să-i permită o vizibilitate sporită, scorul obţinut – cam la acelaşi nivel cu Elena Udrea care a beneficiat de sprijinul public disperat al lui Traian Băsescu plus o campanie în care s-au pompat bani serioşi- este şi mai importantă. Şi mai transmite un mesaj – că există un procent din societatea românească, în creştere, pentru care ideea de luptă împotriva corupţiei este esenţială.

Imposibilitatea românilor din diaspora de a-şi exercita dreptul de vot este cea mai urâtă pată a acestor alegeri, acest scandal înlocuind acum pe cel al tradiţionalelor discuţii despre fraudarea prin turism electoral sau voturi cumpărate cu punga de zahăr. Statul are obligaţia să asigure tuturor cetăţenilor săi exercitarea dreptului de vot. Oricât ar striga unii, nu am auzit vreun partid să-şi facă, până acum, un scop în viaţă din legiferarea votului prin corespondenţă din respect pentru cei care sunt dincolo de graniţe. Aşa cum cumpărarea votului a ajuns infracţiune, după presiunea publică, aşa ar trebui să se întâmple şi cu posibilitatea de a vota şi prin corespondenţă. Trebuie recunoscut un lucru – nu au fost milioane de voturi neexprimate în diaspora ca să vorbim de o influenţare decisivă a votului în termeni reali, dar asta nu înseamnă că guvernul nu are responsabilitatea ca în turul doi toţi românii să-şi poată exercita acest drept.

Interesante sunt rezultatele şi din vestul ţării.

În Timiş, PSD a luat o bătaie cruntă, după ce a pierdut, în mod surprinzător, în fief-uri tradiţionale cum ar fi Lugojul sau Jebelul, conduse de lideri grei ai filialei judeţene. Rezultatele aduc aminte de turul doi al primului mandat al lui Traian Băsescu, când în fiefuri pesediste, cum era Făgetul, prezenţa a fost mult mai scăzută decât în primul şi voturi mai puţine pentru Adrian Năstase. Scorul obţinut la nivel judeţean de social-democraţi în Timiş este, practic, identic cu cel din Arad, în condiţiile în care cei de acolo nu au un preşedinte de consiliu judeţean şi pedeliştii stăpânesc situaţia, dovadă fiind şi voturile adunate pentru primarul Sibiului. În plus, ieşirea masivă a timişorenilor la vot a dat peste cap toate calculele pe hârtie ale pesediştilor care au mizat pe votanţii tradiţionali în scenariul unei prezenţe reduse la vot, proverbială pentru oraşul de pe malurile Begăi, cunoscut ca fiind de dreapta din 1990 încoace. În schimb, în Caraş Severin, PSD a reuşit să adune mai multe voturi pentru Ponta decât ayatollah-ul Sorin Frunzăverde pentru Iohannis. Surprinzător este ce s-a întâmplat în judeţul Hunedoara, unde PSD a bătut ACL în condiţiile în care PNL controlează practic judeţul şi, în ultimul moment, primarul Devei a trecut de la PC la liberali. De altfel, doar la Deva, din oraşele judeţului, Iohannis a câştigat, dar diferenţa faţă de Victor Ponta a fost doar de două procente.

Lupta rămâne deschisă – Klaus Iohannis are de recuperat procente importante şi nu este Traian Băsescu , în timp ce Victor Ponta trebuie în primul rând să-şi asigure spatele în propriul partid. Inclusiv în varianta în care-l va anunţa pe George Maior ca prim- ministru dacă va ajunge preşedinte. Sau, poate, mai ales.