Iubitorii evenimentelor culturale sunt răsfățați la Timișoara la acest sfârșit de săptămână, cu teatru, operetă, concerte.
Filarmonica Banatul va așteaptă în ritm de vals, pentru a continua în acorduri muzicale… tragice legate de dramele celui de-al doilea război mondial și în ritm de duduk, un instrument aproape necunoscut, dar foarte special.
Maestrul Radu Popa, dirijorul concertului de pe scena Capitol, de vineri, 13 februarie, propune următorul program simfonic: Vals din Suita „Masquerade” de Aram Ilici Haciaturian, Concertul pentru duduk şi orchestră de Henrik Anassian şi Simfonia a V-a în mi minor op. 64 de Piotr Ilici Ceaikovski.
Valsul din deschiderea concertului face parte din drama „Masquerade” compusă de Haciaturian ca muzică de scenă la o piesă a scriitorului rus Mihai Lermontov, cunoscut şi apreciat, cu toate că a trăit doar 27 de ani. Muzica are tonuri mult mai uşoare decât piesa, care este o aspră şi ascuţită critică la adresa societăţii ruse de la începutul secolului XIX. Muzica de scenă a fost compusă în 1941, iar premiera s-a petrecut la Moscova în acelaşi an. Ea a fost dedicată actriţei Alla Kazanskaya, care a interpretat-o pe Nina — personajul principal al piesei. A fost ultima reprezentație de pe scena teatrului din Moscova înainte ca armata Germaniei naziste să invadeze Rusia. Mai târziu, în 1944, Haciaturian a extras cinci momente, ce s-au transformat într-o suită simfonică căruia i-a dat acelaşi nume.
Acest vals faimos conţine umbre şi presimţiri sumbre, pentru că subiectul întregii lucrări este tragedia unei femei ucisă de soţul ei pentru o falsă acuzaţie de infidelitate.
Henrik Anassian s-a născut la Yerevan, în Armenia. A condus Orchestra Simfonică a Armeniei (1966-1968), Orchestra Radio, Ansamblul Folcloric Național, Ansamblul Tatoul Altounian. In 1978 a emigrat în Statele Unite. Cea mai importantă lucrare a sa este „Concertul pentru duduk și orchestră”, ce a fost interpretat în Caracas (Venezuela), Los Angeles (SUA) și, firește, la Yerevan. În Armenia. Dudukul este un instrument foarte vechi – cu o vârstă de peste 1.500 de ani – şi vechile scrieri specifică cum că ar fi apărut în timpul Regatului Regelui Tigran cel Mare, în zona Armeniei de azi. Este un instrument de lemn, complet cilindric şi care are un sunet apropiat de clarinet şi saxofon, dar oricum unic. Este un simbol al identităţii naţionale a Armeniei. Cosmin Rafael Bălean, prim fagotist în orchestra timișoreană, va interpreta concertul la duduk.
Simfonia a V-a este o lucrare dedicată de Ceaikovski directorului Societăţii Filarmonice din Hamburg. După 11 ani de la simfonia a IV-a, din mai până în august 1888, lucrează la această simfonie care a fost executată în primă audiţie la Petersburg în acelaşi an, sub conducerea autorului. Ceaikovski a renunţat aici la tot ce este aspru, violent, sau la contrastele mari. Calitatea principală este bogăţia temelor, expresivitatea şi o dezvoltare muzicală lină, fără asperităţi. Ca şi la recenta simfonie întâlnim motivul sorţii, al destinului, care apare direct în primele şase măsuri, într-o mişcare de Andante unde predomină culorile întunecate. După o scurtă pauză apare Allegro con anima, începutul formei de sonată a primei părţi care este numai suflet şi spirit.
Unele schiţe descoperite dezvăluie sumare indicaţii programatice, probabil un sprijin pentru a-şi structura ideile viitoarei compoziţii. Ideile au constituit un motiv de inspiraţie şi un imbold privind organicitatea procesului componistic, acumulările enorme de ritm, intensitate şi culoare. Unitatea perfect împlinită are în interior o substanţă melodică extraordinară, încât se poate spune că Simfonia a V-a este de la început până la sfârşit numai melodie.
