Petiție-PROTEST la adresa soluției de valorificare a vestigiilor istorice din Piața Libertății,...

Petiție-PROTEST la adresa soluției de valorificare a vestigiilor istorice din Piața Libertății, inițiată de un arheolog. Ce transmite autorităților

1
DISTRIBUIȚI

baia turceasca piata libertatii 5

După ce PRESSALERT.ro a făcut publică soluția oferită de firma SC Corint SRL pentru valorificarea vestigiilor arheologice din centrul orașului, care prevede o marcare în pavaj cu pietre de diferite culori pentru baia turcească și zidul ieșit la iveală în Piața Libertății, mai exact „conservarea in sit, protejarea cu nisip și punerea în valoare prin marcaje în pavajul Pieței Libertății a vestigiilor clădirilor Hambarului Mare, postamentului Monumentului Fidelității și băilor turcești faza I și conservarea in situ, protejarea prin acoperire cu folie de nylon și nisip, marcarea în pavaj a traseului traiectului canalului austriac… expunerea liberă a vestigiilor băilor turcești faza II doar fragmentar…”, care a fost agreată de primarul Nicolae Robu, reacțiile arheologilor nu s-au lăsat așteptate.

Aceștia nu s-au lăsat convinși de explicații precum „marcarea în pavaj a zidurilor turcești este o modalitate planimetrică mai ușor de înțeles”, sugerând că vizitatorii n-ar fi capabili să înțeleagă diferențele cotelor de nivel, astfel încât arheologul Alexandru Hegyi, doctorand la Universitatea de Vest Timișoara, a inițiat petiția pe care o puteți vedea AICI, contestând, cu argumentele profesionistului, varianta de „valorificare” a vestigiilor pe care a acceptat-o municipalitatea.


El apreciază că în urma săpăturilor au fost scoase la iveală, în vechea cetate, fragmente arhitecturale de o extraordinară importanță pentru istoria medievală și modernă a orașului, băile turcești din Piața Libertății fiind chiar un edificiu unic până în acest moment în România. După ce descoperirile au fost precar protejate vreme îndelungată, marcarea zidurilor cu cărămidă de altă culoare este considerată „o soluție mediocră” și lipsită de atractivitate turistică, de pe urma căreia modul de expunere ar avea foarte mult de suferit.

Alexandru Hegyi atrage atenția că edificiul prezintă o structură interioară mult mai complexă, din care face parte și sistemul de încălzire „hypocaust”, aflat sub podeaua clădirii, iar instalația de aducțiune a apei, surprinsă din punct de vedere arheologic, era, de asemenea, o performanță în epocă. Demnă de interes este și modalitatea de construcție a zidurilor, cu diferitele faze de reparare/adosare, și alte elemente importante, vizibile în momentul de față. Panourile explicative nu pot înlocui vizualizarea „in situ” a a vechilor fragmente arhitecturale ci doar le pot completa – susține, în mod corect, arheologul timișorean. El cere municipalității să își reconsidere poziția față de această soluție și să propună un proiect de restaurare și valorificare viabil, „care să servească intereselor orașului și locuitorilor săi. Considerăm că în acest moment tehnica de care dispunem poate să genereze soluții extrem de favorabile pentru o integrare reușită a vestigiilor descoperite”. Nu în ultimul rând, Alexandru Hegyi cere ca proiectul de integrare și restaurare să fie supus dezbaterii specializate și publice, înainte de a fi trimis către Comisia Monumentelor Istorice. „Considerăm că este de datoria societății civile să se revolte atunci când apar astfel de anomalii în privința unor situații care ne privesc pe noi toți”, invitând timișorenii să semneze acest document, pentru a înainta un memoriu oficial primăriei.

Între timp, lucrurile s-au complicat, deoarece una din variantele proectului propus de SC Corint a primit aprobarea Comisiei Monumentelor Istorice, dar cum lucrările nu au început, lucrurile se mai pot îndrepta. Petiția a adunat deja peste 500 de semnături.

1 COMENTARIU

Dă-i un răspuns lui vest Renunțați la răspuns

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.