Expoziţia “SIGMA: cartografia învăţării 1969-1983” organizată de filiala timişeană a Ordinului Arhitecţilor din România în cadrul bienalei Timişoara/Arad Art Encounters şi parte a Anualei timişorene de arhitectură (a_ta) între 27 şi 30 octombrie, care este dedicată ambiţiosului program de experimentare pedagogică în artă, design şi arhitectură iniţiat de grupul SIGMA, merită o atenţie cu totul specială. Fondat în 1969 la Timişoara de către artiştii Ştefan Bertalan, Constantin Flondor, Ioan Gaita, Elisei Rusu, Doru Tulcan şi matematicianul Lucian Codreanu – profesori la liceul de artă timişorean cu excepţia celui din urmă – conceptul artistic al grupului SIGMA se baza pe interesul membrilor săi în gândirea sistemică, tehnologiile avansate şi comunicarea vizuală, asociate cu reinterpretările extinse ale constructivismului de la începutul secolului XX şi cu afilierea la conceptualism şi la tendinţele radicale din educaţie. Activitatea grupului a început prin studierea şi traducerea mai multor texte de pedagogie, gândire în imagini sau de studiu a culorii semnate de Paul Klee şi Johannes Itten şi frecventarea cercului de bionică al reputatului medic psihiatru Eduard Pamfil.
Programul pedagogic experimental a început după numirea lui Constantin Flondor în funcţia de director al liceului de arte plastice. La nou-înfiinţata secţie de arhitectură din cadrul facultăţii de construcţii, Ştefan Bertalan şi Constantin Flondor au predat Studiul formei iar Ioan Gaita şi Lucian Codreanu au fost titularii unui curs de Estetica formelor utile la facultatea de electrotehnică. În anii ’70, membrii grupului SIGMA au publicat texte despre temele şi experimentele desfăşurate în cadrul programului pedagogic în revite precum “Arta”, “Arhitectura” sau “Caiete de estetică industrială”.
Scopul acestei expoziţii, care este şi parte a Anualei timişorene de arhitectură (a_ta), este de a refirma actualitatea principiilor pedagogice ale grupului SIGMA prin prisma flexibilităţii raportului instituit între pedagog şi artist, profesor şi elev sau student, între spaţiul instituţional şi natură, obiectul de artă şi contextul său.
Deşi grupul s-a dizolvat la începutul anilor ’80, membrii săi şi-au continuat activitatea separat, lucrări ale artiştilor Ştefan Bertalan şi Constantin Flondor din perioada post-SIGMA fiind expuse în expoziţia “Şiruri secvenţiale” de la muzeul de artă. În anii ’90 a avut loc la Timişoara primul festival de performance din România postdecembristă, cu expoziţia “Dincolo de Cortina de Fier. Festivalul Zona Europa de Est”, în care au fost prezenţi şi artiştii timişoreni Sorin Vreme şi Ştefan Bertalan. Festivalul, desfăşurat în patru ediţii, a devenit în acelaşi timp o platformă pentru dezbateri şi recuperări culturale şi artistice.
Expoziţia reconstituie modul de înţelegere al artei de către acest grup în relaţie cu teoriile învăţării aplicate în cadrul liceului de arte plastice, extinse apoi la facultatea de arhitectură şi la facultatea de electrotehnică. Caracterul puternic interdisciplinar al activităţii grupului, ce presupunea juxtapunerea eterogenă a mai multor referinţe teoretice din constructivism, cibernetică, bionică, matematică, structuralism, semiotică, psihanaliză şi fizică, a produs o deturnare semnificativă a perspectivei tradiţionale faţă de învăţare în instituţiile din România din acea perioadă. Grupul promova o programă de tip interpretativ şi experienţial în artă, design-ul de produs şi arhitectură, rezonând cu pedagogia vizionară a Bauhaus-ului, a lui Paul Klee şi Buckminster Fuller. Expoziţia prezentată în cadrul evenimentului Art Encounters reuneşte o selecţie de lucrări şi materiale de arhivă care documentează activitatea SIGMA ca grup de artişti şi profesori, de la fotografii, filme şi desene la lucrări originale şi obiecte reconstruite, caiete şi texte de artist, precum şi lucrări ale elevilor şi studenţilor.
Ea se dezvoltă în jurul a trei concepte prezentate cu ajutorul unor structuri modulare: “Obiecte algoritmice: de la structuri spaţiale la design-ul de process”, “Arhitecturi ale spaţiului: joc, acţiune, experiment” şi “Acte sensibile de percepţie”, cele trei direcţii de expunere alcătuind un montaj vizual ce continuă în formatul unui atelier şi simpozion cu titlul ALPHA BETA SIGMA, în care participanţii vor aplica şi exersa diverse teme şi formate ale practicii şi pedagogiei creative a grupului, în scopul studiului contemporan al acestora, urmărindu-se recontextualizarea şi repoziţionarea moştenirii SIGMA, reinterpretarea fenomenului ca program colabroativ, educaţional şi artistic ce pune accent pe interdsciplinaritate.
Curatorii expoziţiei sunt criticul de artă Alina Şerban, artistul vizual Andreea Palade Flondor şi colectivul de cercetare în zona designului Space Caviar, fondat la Genova.
