De-a lungul văii Mureşului, pe ambele maluri din zona care desparte Banatul de Crişana, există o mulţime de rezervaţii naturale, de o mare diversitate.
Rezervaţia mixtă “Prundul Mare”
Nu departe de graniţa cu Ungaria, în comuna Secusigiu, se află o rezervaţie de o deosebită importanţă, căci pădurea Ceala din vecinătatea malului Mureşului şi lacul Bezdin, o acumulare de apă într-un braţ mort al Mureşului, unde creşte nufărul alb, oferă condiţii excelente de hrană şi cuibărit pentru specii de păsări precum egreta mică, şoimul dunărean, acvila ţipătoare, barza neagră, bufniţa saiu ciuful. Zona a fost destinată conservării unor medii de viaţă din fondul forestier.
Măgura cu Ghimpi şi Râpa Galbenă
O rezervaţie naturală mai puţin cunoscută din partea bănăţeană a judeţului Arad, pe raza comunei Ususău, este Măgura cu Ghimpi. Rezervaţia se află pe culoarul râului Mureş, în satul Pătârş, nu departe de oraşul Lipova. Măgura cu Ghimpi este o arie protejată de interes naţional înfiinţată în 1995 şi are o suprafaţă de peste o sută de hectare. Vegetaţia forestieră este cea specifică unui deal vulcanic, în care trăiesc arbori seculari mai bătrâni de 300 de ani dar şi ghimpele Ruscus aculeatus, o specie ocrotită de ghimpe pădureţ cu efecte terapeutice asupra afecţiunilor venoase şi a bolilor cardiovasculare.
Acesta formează un strat de subarbust întins pe întreaga culme a dealului Măgura şi este cea mai reprezentativă rezervaţie de acest fel din întreaga ţară. Tot în comuna Ususău, satul Zăbalţ, locul numit “Râpa Galbenă” de pe păşunea comunală, o tăietură în peretele argilos al colinei care face parte din podişul Lipovei, este cunoscut pentru valorosul depozit fosilifer aflat aici. Aici s-au acumulat moluşte fosile din îndepărtate ere geologice, care n-au suferit deplasări din poziţia iniţială. Este un loc fosilifer de referinţă, unul dintre cele mai interesante ca faună din întreg bazinul pannonic, comparabil cu cele descoperite în Ungaria şi fosta Iugoslavie. Zona fosiliferă se întinde pe aproximativ cinci hectare iar din cele 121 de forme, aproximativ jumătate au fost descrise pentru prima dată specificându-se că au fost identificate în acest loc. Moluştele se găsesc uşor, la o adâncime care variază între 5 şi 20 de centrimetri de la sol. Tot aici, din primăvară până în toamnă, cuibăresc colonii de rândunele.
Balta de la Şoimoş
Nu departe de rezervaţie, pe albia râului Mureş din raza oraşului Lipova, în dreptul cetăţii, se află Balta de la Şoimoş, unde suprafaţa luciului de apă diferă în funcţie de nivelul râului. Pe lângă numeroasele specii de peşti, aici trăiesc numeroase alte specii atractive, precum broaşte ţestoase, raci, raţe, găinuşe, berze şi vidra.
Depozitul fosilifer şi rezervaţia de la Bârzava
Un alt depozit fosilifer a fost relativ recent descoperit în satul Monoroştia, care aparţine de comuna Bârzava, şi se află la aproximativ o sută de metri de confluenţa pârâului Eruga cu valea Monoroştia. Cochiliile de moluşte, care se întind pe o suprafaţă de aproximativ un hectar şi jumătate, nu au fost încă îndeajuns studiate dar zona este arie protejată. Tot în comuna Bîrzava, satul Groşii Noi, se află rezervaţia Runcu-Groşi, în care, pe o suprafaţă de peste 260 de hectare, se întâlnesc exemplare cu însuşiri genetice deosebite de gorun, a căror vârstă medie este de 150-250 de ani şi a căror înălţime ajunge până la 35 de metri.
Parcuri dendrologice
Un parc care se întinde pe mai bine de două hectare se află în satul Odvoş, comuna Conop, şi reprezintă un deosebit loc de agrement. Alături de platani impunători cresc aici tufe de buxuşi, mahonie, cununiţă şi numeroase alte specii.
Pe malul stâng al Mureşului, la Bulci, un parc dendrologic de o rară frumuseţe se întinde pe o suprafaţă de patru hectare în jurul castelului care a aparţinut familiei Mocioni. Printre speciile reprezentative aflate aici se numără Ginkgo biloba, specile de conifere Larix europaea şi Taxodium distichum, o specie de platan numită Platanus acerifolia, Pinus strobus, unul din cele mai înalte conifere, originar din America de Nord şi un exemplar de o rară frumuseţe de Liriodendron tulipifera, arbore de lalea de talie mare. La doar câţiva kilometri de Bulci, un alt parc dendrologic, care se întinde pe zece hectare, poate fi admirat la Căpâlnaş, odinioară tot proprietatea familiei Mocioni. Parcul cuprinde specii rare de Catalpa ovata, un pom originar din China, Magnolia kobus, chiparosul de California Chamaecyparis lawsoniana sau Platanus orientalis. În jurul castelului de la Săvârşin, proprietate a Familiei Regale, se găseşte, de asemenea, un valoros parc dendrologic cu specii rare, printre care Magnolia kobus, “arborele minune”, cu importante proprietăţi terapeutice, Paulownia tomentosa, Quercus macrocarpa cunoscut sub numele de stejar albastru, varietăţi deosebite de salcâm japonez Sophora japonica şi un măr japonez Maalus floribunda, asocierea speciilor existente şi arborii seculari relizând un superb ansamblu peisagistic.
Peşteri şi ghimpi la Săvârşin
Tot pe valea Mureşului, pe valea Fundata a satului Căprioara, aflat pe raza comunei Săvârşin, se află Peştera lui Duţu, în care trăiesc colonii de lilieci. O altă peşteră se află lângă păşunea comunală a satului, cunoscută sub numele Peştera Sinesie, în care, pe lângă liliecii care trăiesc aici, au fost descoperite fragmente de oase de Ursus speleus şi fragmente de ceramică din epoca neolitică. Cele două peşteri sunt protejate prezintă interes în primul rând pentru amatorii de speologie. Între satele Căprioara şi Valea Mare există o altă rezervaţie cu ghimpi, care ocupă nu mai puţin de 470 de hectre. Arbustul numit Ruscus aculeatus se întinde pe întreaga suprafaţă, vegetând la adăpostul arboretelor de foioase.
Surse foto – skytrip.ro, wordpress.ro, speowest.ro
