Veşti bune au venit la finele anului trecut din partea senatorului PNL Timiş, Ben-Oni Ardelean, în legătură cu un proiect extrem de important în urbea de pe Bega. Asumat ca obiectiv de campanie de Ardelean, Muzeul Revoluţiei din Timişoara a rămas încă la stadiul de deziderat. Însă, odată cu constituirea bugetului naţional pentru anul 2016, au fost prevăzuţi şi bani pentru începerea proiectului promis în 2012. „Unul dintre punctele incluse acolo este demararea proiectului Muzeului Revoluţiei, care este inclus în acest proiect de buget. Finanţarea este doar pentru anul acesta, dar poate fi mărită, pentru că vin bani şi de la Ministerul de Finanţe. Este suma de un milion de lei pentru demararea tuturor procedurilor care înseamnă studiu de prefezabilitate şi fezabilitate, dar şi pentru startarea construcţiei, dacă se cade de acord că aceasta este viabilă din punct de vedere al timpului alocat”, a declarat senatorul.
Locaţia în care va fi amenajat muzeul este una însă necunoscută.
Practic, din discuţiile de până acum au fost luate în calcul actualul Memorial al Revoluţiei sau spaţiul situat sub Opera din Timişoara. Alesul local Petrică Folică de la PNL a deschis o discuţie interesantă pe marginea acestui subiect propunând ca muzeul să fie amenajat la Garnizoana din Piaţa Libertăţii.
Planul a fost rapid dat la o parte de şeful Consiliul Judeţean Timiş, Titu Bojin, care a declarat că „v-am spus de garnizoană, indiferent de câte idei trăsnite îi mai vin câte unui consilier local de la Timișoara, cu muzee și mai știu eu ce… Sigur că ei pot dispune de patrimoniul pe care îl are primăria, și nu are puțin, pot să facă și muzee, pot să facă tot ce doresc. Noi avem un contract cu Ministerul Apărării în care ne-am angajat, pe de o parte, să mutăm Centrul Militar Județean din clădirea batalionului, și să facem, sunt două cabinete medicale care unul trebuie să încheie acum, la 30 decembrie, contractul, iar unul are până prin 2018, nu putem să-l scoatem, trebuie să-l lăsăm acolo să funcționeze. Noi ne vedem de treabă, vedem ce înseamnă și din punct de vedere al monumentelor, al instituțiilor de cultură clădirea, pentru că sunt convins că vor fi probleme. Oficial, garnizoana nu va fi muzeu astăzi. Dacă vom găsi soluții după ce ne rezolvăm problemele pe care noi le-am angajat împreună cu Ministerul Apărării, poate să fie muzeu, poate să fie și altceva”.
RUSINE mare,, inca se continua sponsorizarea unei mari minciuni „Revolutia” romana, – nimic diferit de minciunile bolsevice de acum 70 de ani(odata cu instalarea comunistilor dupa ’45). Probabil o sa mai treaca cativa zeci de ani, si o sa se declasifice unele dosare, si se va recunoaste oficial ca ce s-a intamplat in dec.89 la noi, a fost doar o schimbare de regim dictata de rusi la intelegere cu americanii(aplicata in mare parte de serviciile speciale rusesti,franceze,maghiare&cate putin de la alte servicii + evident acolitii lor din Romania). Din pacate au trebuit sa moara oameni pentru a pune in aplicare acest plan.
Timp de 26 de ani „tovarăşii” au dezinformat populaţia, iar generaţiile tinere vor ajunge să nu cunoască adevărul despre Revoluţia Anticomunistă.
Consider că avem datoria morală ca măcar acum, după 26 de ani, să înfiinţăm primul muzeu care să amintească întregii lumi că, în decembrie 89, Timişoara a fost punctul zero din care a pornit Revoluţia Română Anticomunistă şi primul oraş declarat liber de comunism.
Acest muzeu va trebui realizat pe măsura importanţei contribuţiei Timişoarei pentru instaurarea democraţiei în România şi pe măsura jerfei supreme a martirilor oraşului nostru.
Sediul adecvat pentru Muzeul Revoluţiei este chiar clădirea garnizoanei militare, în faţa căreia, în decembrie 1989, au fost ucişi sau răniţi cetăţeni ai Timişoarei care protestau împotriva regimului comunist. Le datorăm recunoştinţă veşnică martirilor Timişoarei.
Clădirea garnizoanei a aparţinut patrimoniului Timişoarei şi are importanţă istorică, fiind atestată din anul 1727 în planurile oraşului; în perioada comunistă şi până recent a fost preluată de către Ministerul Apărării, iar de o lună a trecut în administrarea Consiliului Judeţean Timiş. Simbolistica şi arhitectura clădirii o face potrivită pentru un muzeu. Spaţiul interior este constituit din foste celule de detenţie cu vizetă, cu iluminare naturală redusă, ceea ce face spaţiul neadecvat pentru activităţi ce necesită o bună iluminare (cum ar fi o bibliotecă).
Muzeul Revoluţiei Anticomuniste va fi un reper unic pentru cunoaşterea adevărului istoric de către generaţiile tinere şi va demonstra, încă o dată, că la Timişoara se dă ora exactă a democraţiei. Pentru sacrificiile făcute, timişorenii şi nu numai ei, au nevoie de un Muzeu al Revoluţiei din decembrie 1989, care să fie, totodată, și un monument comemorativ al celor ucişi sau răniți, în acele zile. În plus, acest muzeu va constitui un atuu important pentru obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană de către urbea noastră.
Din aceste considerente, solicit Consiliului Judeţean Timiş să transmită, în administrare sau în folosinţă, cladirea Garnizoanei din Piaţa Libertăţii în vederea amenajării unui Muzeu al Revoluţiei Anticomuniste Timişorene.
Sper că şeful Consiliului Judeţean Timiş, dl. Titu Bojin (PSD), deşi fost activist al partidului comunist, va demonstra, încă o dată, că în prezent s-a depăşit mentalitatea caracteristică epocii comuniste şi va aproba utilizarea clădirii garnizoanei ca sediu pentru Muzeul Revoluţiei Anticomuniste din Timişoara.
Consilier local
PETRICĂ FOLICĂ