În proiectul intitulat „Reabilitarea spaţiilor publice din centrul istoric al Municipiului Timişoara”, care a fost realizat de S.C. Halcrow Romania SRL în 2009 şi pentru care s-a semnat un contract de finanţare la sfârşitul anului 2011, a fost prevăzută şi amplasarea unor „obiecte de artă urbană”. Acestea s-au dovedit a fi şapte statui care au fost amplasate în diferite locuri din zona reabilitată, deşi în proiectul iniţial, cele din Piaţa Unirii şi Piaţa Libertăţii nu sunt menţionate. În proiect ele nici nu sunt definite ca „statui”, ci ca „obiecte de artă urbană (personaje, machete)”, selectarea lor făcându-se ulterior de colectivul de arhitecţi care a colaborat la întocmirea proiectului. Ulterior, toate lucrările de sculptură alese pentru spaţiul public au fost aprobate de către conducerea primăriei.
„Lucrările au fost selectate de specialişti iar sugestiile mele au cântărit mult în alegerea acestor lucrări”, spune arhitectul Şerban Sturdza, care s-a ocupat de concepţia proiectului. „Sunt lucrări valoroase, au o cotă peste nivelul altor oraşe şi vor juca un rol important în candidatura Timişoarei în competiţia care vizează titlul de capitală europeană a culturii în 2021”, recunoscând că există şi o inerentă doză de subiectivism când se fac asemenea selecţii.
În faţa muzeului de artă a fost deocamdată amplasat un soclu pe care va fi montată o lucrare intitulată „Totem”, realizată din bronz patinat de sculptorul Mircea Rusu. Potrivit informaţiilor oferite de primărie, soclul, deşi arată ca o bucată de fier ruginit şi întreaga lucrare obturează faţada muzeului, „este realizat dintr-un aliaj obţinut din cupru, crom, nichel şi fosfor denumit corten, care se distinge prin coloristica în continuă schimbare, din momentul instalării şi supunerii la factorii de mediu tabla de oţel căpătând o coloristică gălbuie, a cărei nuanţă devine tot mai închisă odată cu trecerea timpului”. Soclul ascunde o complexă instalaţie electrică, amplasată suprateran conform avizelor primite, care alimentează consumatorii pentru diverse acţiuni din spaţiul public care vor avea loc în Piaţa Unirii. Această instalaţie a determinat de altfel şi poziţionarea lucrării „Totem” în faţa muzeului de artă – explică primăria. Conform proiectului aici era prevăzută doar montarea unor bănci de similipiatră tip fotoliu care nu au mai apucat să fie montate în 1988, când piaţa a fost reamenajată, şi au fost păstrate la muzeu mai bine de 20 de ani.
Proiectul iniţial prevedea, de asemenea, că „la postul trafo îngropat în faţa palatului baroc se montează un capac metalic dreptunghiular de 120 x 210 cm, pavat cu calupuri de piatră pentru manevrarea echipamentului şi un capac circular metalic de vizitare cu diametrul de 80 cm”. Lucrarea, care nu a fost încă montată, „omagiază sacrificiul timişorenilor pentru a-şi păstra oraşul liber de-a lungul mai multor secole”.
Mircea Roman este şi autorul lucrării „Marea Piramidă”, amplasată pe strada Caruso, lucrare care „are o suprafaţă strălucitoare din bronz lustruit în care se reflectă soarele apusului – «o sculptură în oglindă». Oglindă a oraşului şi a valorilor sale, a privitorului şi nu în ultimul rând o oglindă a viitorului” şi a celei intitulate „Coajă de om” amplasată pe strada Eugeniu de Savoya, „un obiect misterios cu dublu sens. Lucrarea priveşte către un oraş multicultural, mereu în mişcare, la viaţa căruia vrea să ia parte”. În viziunea artistului, „dacă ne pierdem bunătatea, spiritualitatea şi cultura nu rămânem decât coji. Coji de om”.
Primăria explică şi simbolistica unei alte lucrări amplasate pe strada Eugeniu de Savoya, „Axul pământului acordat cu stelele”, realizată de Ariana şi Ion Nicodim, care „reprezintă legătura dintre pământ şi stele ca supremă aspiraţie umană”. Pe strada Mercy, în capătul dinspre Piaţa Unirii, poate fi văzută lucrarea lui Virgil Scripcariu, „Supermam”, o compoziţie care „pune în centrul atenţiei forţa sufletească a copilului, care este pentru o mare parte a comunităţii un motor de energie şi motivaţie” iar despre o altă lucrare a aceluiaşi autor, „Eva”, aşezată pe strada V. Alecsandri, se spune că „aparţine unei familii de opere de inspiraţie sacră în care artistul sondează limitele compoziţiei consacrate, aducând note particulare unui tipic iconografic străvechi”. O lucrare din bronz patinat, „Phone Boy”, realizată de Bogdan Raţă şi aşezată în Piaţa Libertăţii, se doreşte a fi „o sculptură cu caracter definitiv, ce are ca temă comunicarea, jocul, copilăria ca metaforă a viitorului, contemporaneitatea”.
Cele şapte statui au costat 523.010,55 lei, fără TVA, şi au făcut parte din contractul de execuţie încheiat în 21 octombrie 2013 cu Compania Romprest Service S.A., preţul statuilor făcând parte din preţul total al contractului de execuţie lucrări.
Valoarea finală a tuturor lucrărilor din contract a fost de 37.563.678,27 lei, fără TVA. În urmă cu câteva zile, patronul firmei Romprest Service, Florian Walter, acuzat de evaziune fiscală şi spălare de bani, a fost adus din Emiratele Arabe Unite sub escorta poliţiei după ce fusese dat în urmărire internaţională în baza unui mandat de arestare emis de Tribunalul Prahova.
În 6 septembrie 2013, Primăria Timişoara a mai atribuit un contract pentru servicii de consultanţă în domeniul managementului proiectului de reabilitare a centrului istoric S.C. Romair Consulting SRL, valoarea acestuia fiind de 1.070.200 lei. Gheorghe Boeru, preşedintele acestei societăţi care este considerată o firmă de casă a PNL, a fost reţinut în iunie 2015 de procurorii DNA Ploieşti pentru dare de mită, cumpărare de influenţă şi evaziune fiscală, iar instanţa a hotărât să fie cercetat sub control judiciar. Ambele firme sunt înmatriculate în Bucureşti.
Timișorenii sunt invitați diseară să își spună părerea despre statuile care populează, de la finele anului trecut, centrul istoric al orașului.
Evenimentul, care este o inițiativă în cadrul proiectelor: Reabilitarea spațiilor publice din centrul istoric al municipiului Timișoara și Punerea în valoare a vestigiilor descoperite în perioada implementării proiectului, se va desfășura la Muzeul de Artă Timișoara, începând cu ora 18.00, azi.
Invitații mesei rotunde sunt: dr. Ioana Vlasiu, prof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu (moderator), prof. univ. dr. Cătălin Bălescu (rector UNARTE București), prof. univ. dr. Adrian Guță (UNARTE București), prof. univ. dr. Ileana Pintilie (Universitatea de Vest). La masa rotundă vor participa artiștii Bogdan Rață, Mircea Roman, Virgil Scripcariu și arhitecții proiectanți. Masa rotundă va fi urmată de o dezbatere. (Georgeta Stanici)
Foto – Adrian Pîclişan
