Jurnalista timișoreancă – dar care publică la Oradea Press – Ramona Băluțescu a absolvit o facultate unde ți se spune, de regulă, că un câine care mușcă un om nu este știre, însă omul care mușcă un câine se califică pentru a fi știre. Cu toate acestea, Ramona încearcă, de ani de zile, să vorbească și despre cel care se apleacă asupra câinelui (metaforic, și nu numai, vorbind), să-l ajute. Și o face nu prin știre, ci prin reportaj.
Ea își lansează, joi, 10 martie, cel mai recent volum, o colecție de „articole pe social” – cum spune chiar autoarea – „Labilitate”.
Evenimentul va avea loc de la ora 16.00, la Centrul Social de Urgență pentru Persoane fără Adăpost, din Timișoara, din Str. Telegrafului nr. 8. Cartea a apărut recent la Editura Emma din Cluj și este ilustrată de către artistul plastic timișorean Silvia Moldovan, cu schițe care întregesc într-un mod aparte, sensibil și frumos-aluziv, ideea de labilitate (sau fragilitate) a celui de lângă noi.
„În această mângâiere a celui mai slab, a celui nevăzut, neapreciat, nesprijinit, de lângă noi, intră multe: cățeii și păsările fără stăpân, dar cu probleme, oamenii fără adăpost, înghețați și umiliți, cei care îi ajută – printre care găsim și nume cunoscute, ca al mitropolitului ortodox Ioan Selejan, episcopului greco-catolic Virgil Bercea, al vicarului său, Olimpiu Todorean, al Rodicăi Cojan – oamenii puși să trudească atunci când sunt zile de bucurie și odihnă, oameni care pleacă genunchiul atunci când alții nu își arată decât orgoliile, la nenorociri, oameni care au nevoie de proceduri medicale pe care nu și le permit sau de sânge, mult sânge, profesori al căror nume pare dus, ca fumul de țigară, dar care au lăsat ceva în urma lor. Și o poveste aparte”, spune autoarea.
