Cetatea Jdioara, construcția medievală din Timiș aproape necunoscută turiștilor. Ce istorie zbuciumată...

Cetatea Jdioara, construcția medievală din Timiș aproape necunoscută turiștilor. Ce istorie zbuciumată are FOTO

0
DISTRIBUIȚI
8. cetatea jdioara
Zidurile care au fost odată Cetatea Jdioara ascund povești fascinante

Ziua Internaţională a Monumentelor Istorice, sărbătorită pe 18 aprilie, oferă Direcţiei pentru Cultură Timiş prilejul de a readuce în atenţie Cetatea Jdioara, ale cărei vestigii se află pe lista monumentelor istorice de importanţă naţională dar sunt aproape uitate, precum şi istoria locului.

Cetatea Jdioara se află nu departe de Lugoj, între câmpia Timişului şi prelungirea munţilor Poiana Ruscă, la o distanţă de aproximativ un kilometru de actualul sat, pe o înălţime numită astăzi „Dealul Cetate”, care are o înaălţime de aproape 300 de metri.

Cetate regală

Cetatea este atestată documentar în prima jumătate a secolului al XIV-lea ca o cetate regală, în 1329 fiind menţionat Dionisie Széchy, mare stolnic şi castelan de Jdioara. Construită probabil în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, a făcut parte din sistemul de fortificaţii al regatului maghiar care s-a întărit după invazia tătară din 1241 atât în scop defensiv cât şi pentru a impune autoritatea regală asupra feudalilor locali români din zonă. Ea a fost ridicată pe un platou cu trei pante abrupte, fiind una dintre fortificaţiile mici ale zonei, cu o lungime de 40 de metri şi o lăţime de 22 de metri. Avea două turnuri interioare şi un donjon pe latura vestică, de formă pătrată, construit mai târziu, prin secolul al XV-lea. Intrarea în cetate se făcea, probabil, ca în cazul altor cetăţi, pe un pod mobil.

Stăpânii cetăţii

Cetatea s-a aflat iniţial sub jurisdicţia banului de Severin, apoi sub cea a Caransebeşului şi a Lugojului. În 1378 documentele menţionează Castrum Sydowar, iar în 1444, Castellum Szdowar, pe domeniul cetăţii aflându-se 47 de posesiuni. Cetatea Jdioarei a fost reşedinţă nobiliară, scaun de judecată şi reşedinţă de comitat sub jurisdicţia banului de Severin, având în subordine cetatea Lugojului. În 1337 a fost ocupată de răsculaţii care voiau să iasă de sub stăpânirea Caransebeşului, ulterior fiind asediată şi cucerită de Loszonczy Ladislau, viitor ban de Severin. Mulţi nobili maghiari au primit în dar cetatea şi domeniul acesteia de la regii Ungariei, drept răsplată pentru credinţa faţă de coroană. Pentru o scurtă perioadă a fost stăpânită şi de Ioan de Hunedoara, mai apoi fiind încredinţată lui Ioan, un fiu nelegitim al lui Matia Corvin.

Târg şi adăpost pentru haiduci şi răsculaţi

Din 1478 există prima atestare documentară pentru un oppidum, care ne indică existenţa unui târg la Jdioara. Între 1548 şi 1552 s-a aflat în stăpânirea comitelui de Timiş Petru Petrovici iar în a doua jumătate a secolului al XVI-lea şi în cel următor a făcut faţă mai multor atacuri otomane. Asediată timp de 29 de zile, în mai 1600, de trupele de artilerie ale lui Mihai Viteazul aflate sub comanda lui Baba Novac, un colţ al cetăţii a suferit unele stricăciuni. O descriere a cetăţii s-a păstrat si de la vestitul călător turc Evlyia Çelebi, care a străbătut Banatul între anii 1660 şi 1664. Cetatea a fost cucerită de trupele habsburgice în 1688 şi rolul ei militar a luat sfârşit.

Potrivit păcii de la Karlowitz din 1699, care punea capăt primului război austro-turc, Banatul rămânea sub stăpânire turcească dar tratatul prevedea distrugerea tuturor cetăţilor din provincie, cu excepţia celei de la Timişoara.


Cetatea Jdioara a fost părăsită şi parţial distrusă la începutul secolului al XVIII-lea. Ulterior a fost adăpost pentru haiduci şi refugiu pentru cei care s-au răsculat împotriva Habsburgilor între 1736 şi 1738, dar trupele imperiale au asediat cetatea şi au incendiat-o, la începutul anului 1739. Tot atunci au fost capturaţi şi executaţi sub ziduri 50 de haiduci. Demolarea cetăţii a continuat, localnicii luându-şi de aici piatră pentru construcţii.

O cetate… altfel

Neglijată de cei care o au în administrare, cetatea a ajuns într-o avansată stare de degradare, astfel încât angajaţii direcţiei de cultură au demarat o campanie de curăţenie în zonă, pentru a putea organiza aici un eveniment educativ. Cum ziua monumentelor coincide cu prima zi a săptămânii „Şcoala altfel”, direcţia organizează luni o expediţie la ruinele cetăţii, intitulată „Istoria altfel – Cetatea Jdioara”. La expediţie vor participa 70 de copii de la şcolile din Giroc şi Criciova, care vor vizita cetatea şi vor învăţa, în cadrul unor ateliere organizate la faţa locului, să tragă cu arcul, să modeleze amulete sau să cânte la diferite instrumente medievale, împreună cu Asociaţia Pentagon, trupa Peregrinii şi Asociaţia Arheovest. Arheologul Victor Bunoiu, consilier în cadrul direcţiei şi coordonatorul proiectului, consideră că este esenţial ca istoria să fie înţeleasă de către copii aşa cum trebuie şi să fie mai accesibilă prin organizarea unor evenimente cât mai atractive.

Foto: Andreea Medinschi

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.