În Banat se salveaza una dintre speciile de păsări pe cale de dispariție la nivel mondial. Este vorba de șoimul dunărean (Falco cherrug), pasăre care a cunoscut o creștere importantă a populației în vestul țării. În anul 2000, nu se cunoștea nici o pereche cuibăritoare în zonă, populația națională fiind compusă din doar câteva perechi prezente în zona munților Măcinului din Dobrogea. Secolul trecut, șoimul dunărean era destul de răspândit pe teritoriul României, însă din mai multe cauze (otrăvire, dispariția locurilor de cuibărit, extinderea agriculturii, vânătoare) aproape că dispăruse definitiv.
Grupul Milvus în colaborare cu companiile de transport și distribuție a energiei electrice, a încercat salvarea păsărilor rare și a montat peste 80 de cuiburi artificiale pe stâlpii de înaltă tensiune, majoritatea în județele Timiș și Arad. Rezultatele s-au făcut așteptate. În 2011 a fost înregistrată prima pereche de șoim dunărean într- un cuib natural de corb. În 2012 – s-au numprat două familii, iar în 2015, , în urma montării cuiburilor artificiale, s-a ajuns la 8 perechi, al căror număr aproape s-a dublat anul acesta, când s-au inventariat 14 perechi de șoimi. Toate în cuiburile artificiale montate la mare înălțime.
”În principiu, șoimii dunăreni au nevoie de cuiburile altor păsări pentru a cuibări (în special ale speciilor de ciori sau altor păsări răpitoare), iar dacă acestea nu există, șoimii se adaptează ușor și folosesc cuiburile artificiale.
În regiunile de câmpie, numărul cuiburilor naturale este redus ca număr din cauza lipsei arborilor, a copacilor solitari sau a pâlcurilor. Astfel, intervenția noastră (prin amplasarea de cuiburi artificiale pe stâlpi de înaltă tensiune) este necesară pentru a facilita cuibărirea unui număr cât mai mare de păsări și în Câmpia de Vest. Fără aceste măsuri, păsările nu ar avea nicio șansă de cuibărire în zonă. Anul acesta, majoritatea puilor din aceste cuiburi au fost inelați pentru monitorizarea populației de șoim dunărean din România. Pentru a înțelege mai bine dinamica de răspândire a tinerilor șoimi și măsura în care aceștia se instalează în teritoriile învecinate, încă neocupate, este nevoie de un sistem prin care să fie posibilă identificarea șoimilor tineri la nivel de exemplar chiar și după ce păsăresc cuibul și se dispersează. Folosind inele inscripționate unice, descifrabile de la distanță cu ajutorul lunetelor ornitologice, acest obiectiv este mult mai ușor de atins”, spune Nagy Attila, angajat al Grupului Milvus și responsabil pentru monitorizarea șoimilor dunăreni.
Mai mult, doi dintre pui, două femele, în loc de inele au primit transmițătoare satelit, prin care vor putea fi monitorizate mai eficient. Este vorba de aparate echipate cu GPS care transmit zilnic semnale, făcând posibilă urmărirea lor aproape în timp real.
