Trupa timişoreană Nadayana, care a devenit cunoscută graţie albumului de debut care poartă numele „Nine”, este un proiect de world-music contemporan fondat de Claudiu Lazarciuc.
Numele Nadayana vine din sanskrita „nadam” (sunetul interior care apare în meditaţia profundă) şi „yana” (cale – către aceea stare de contemplare). Ocazional, Julia Lazarciuc (Matseylik) se alătură proiectului muzical. Vocea principală a muzicii sale este dată de hang şi handpan, adevărate „păsări rare” printre instrumentele acustice, care au fost inventate recent, la începutul secolului 21, şi care sunt caracterizate de un „sound” emoţionant care evocă simplitate şi reconectare la esenţa spirituală.
„Am descoperit aceste instrumente magice în 2008 și le-am scris imediat producătorilor din Elveţia. Primeau aşa de multe cereri încât pentru a mai tria din ele acceptau doar scrisori fizice. Abia după doi ani, în 2010, am primit o invitaţie să îi vizitez şi să iau acasă un hang. În 2012 mi-am luat şi un handpan, instrument inspirat de hang, dar produs de alt artizan. Totuşi, simţeam că mai am nevoie de ceva să ajung la sound-ul dorit. În 2014, împreună cu soţia mea Julia, am avut ideea de a combina hang şi handpan cu gonguri tradiţionale thailandeze şi astfel s-a născut proiectul muzical Nadayana. Prietenii noştri când ne-au văzut cu atâtea instrumente au zis că nu suntem normali… şi că mai vor să asculte. De cele mai multe ori cei care nu au văzut niciodată aceste ciudăţenii rămân surprinşi în tăcere. Îi aud de multe ori spunând că îi relaxează, ceea ce mă bucură foarte mult“, a povestit iniţiatorul acestui proiect.
Colaborări diverse
Claudiu a colaborat cu diverşi artişti şi a lansat două albume înainte de naşterea proiectului, iar în 2015 a fost nominalizat la un premiu în cadrul Idyllwild International Festival of Cinema (Los Angeles, California) pentru coloana sonoră a lung-metrajului „The Boatman” de Greg Morgan.
Prin îmbinarea instrumentelor inedite cu timbrul reverberant al Gongurilor tradiţionale tailandeze, voce, mantre, liniştea dintre sunete şi alte sonorităţi eterice, Nadayana este o reinventare a muzicii culturilor antice şi a lumilor îndepărtate.
Claudiu a participat la o serie de evenimente în calitate de invitat, printre acestea numărându-se şi lansarea albumului de debut al lui Petre Ionuţescu, „Maria Radna Live”, în cadrul unui concert de muzică ambientală care a avut loc la Domul Catolic din Piața Unirii.
„Având în vedere calităţile terapeutice evidente ale acestui gen muzical, cred că publicul va căuta acest sound dincolo de trendurile avangardiste sau de rezistenţa conservatoare. Ţine mai mult de context, de a pune această muzică într-o ambianţă potrivită. Am colaborat cu Petre Ionuţescu şi cu siguranţă o să mai avem apariţii pe scenă împreună. Sunt deschis să experimentez cu alţi muzicieni“, a spus Claudiu Lazarciuc.
Cum sună „Nine“
În vara acestui an, Claudiu a predat în cadrul Primei şcoli de hang/pantam din lume, în Austria, alături de încă cinci performeri-teacheri de clasă mondială. Videoclipul „Towards the Light” a fost inclus într-un top al celor mai bune videoclipuri dedicate acestui gen muzical în anul 2016.
Albumul „Nine“ este un material discografic de debut care merită toată atenţia melomanilor îndrăgostiţi de sound-uri „paşnice“. Poate că o sintagmă mai exactă care descrie această muzică ar fi aceea de „ambientală“. Poate chiar e un soi de ambiental – world music. Nici nu mai contează, căci muzica asta te vrăjeşte. Din prima. „Vocea“ principală a acestui material este hang-ul, un instrument cât se poate de „fresh“, inventat în anul 2000, şi care a fost prezentat pentru prima oară publicului un an mai târziu în cadrul celebrului târg Musikmesse Frankfurt. Prima apariţie a acestui instrument în arealul timişorean s-a produs în cadrul festivalului Plai, prin 2009, unde austriacul Manu Delago (care concertează printre altele şi cu Anoushka Shankar) a apărut în formulă de duo, cu Christoph Pepe Auer. Şi a fost la-nălţime cu hang-ul, interpretând o variantă memorabilă a celebrului „Smells like teen spirit”.
În ceea ce privește Nadayana, pe lângă hang o altă atracţie o constituie handpan-ul (un alt instrument din aceeaşi „arie). Iar pentru ca totul să fie perfect, sound-urile astea sunt îmbibate din plin cu gonguri tradiţionale thailandeze. Nu trebuie să fii cine ştie „guru” pentru a sesiza că această muzică are darul de a te relaxa într-un mod profund.
După cum spunea şi artizanul acestui proiect, „este o reconectare la spiritual, la esenţă“. Cele nouă piese incluse pe acest album „colcăie“ de armonii ale acestor instrumente „ciudate“ emanând un efect benefic asupra ascultătorului. Desigur, pentru a savura aşa cum se cuvine această muzică, este indicat să te închizi într-o cabană undeva la munte, fără semnal mobil, în faţa unui şemineu în care trosnesc lemnele adunate cu trudă înainte.
