Transportul public privat. În timp ce timișorenii se plâng de eficiența RATT, compania face bani închiriind numeroase curse către privați

Numărul de maşini înmatriculate în Timişoara creşte de la un an la altul şi odată cu el cresc şi aglomeraţia din trafic şi poluarea. Printre măsurile luate în marile capitale ale lumii pentru decongestionarea traficului şi protecţia mediului se numără şi încurajarea cetăţenilor să se deplaseze la muncă sau pentru a rezolva diverse probleme cu vehiculele de transport în comun. În Timişoara soluţia ar fi însă greu de pus în practică, în condiţiile în care cele mai multe din reclamaţiile care ajung la biroul de relaţii publice al RATT se leagă de timpii mari de aşteptare până la sosirea mijloacelor de transport în comun.

Explicaţiile oferite de regie timişorenilor care petrec uneori şi zeci de minute în staţiile de transport în comun sunt două: lipsa şoferilor, care par să migreze cu uşurinţă în străinătate pentru salarii mai mari, şi faptul că mulţi călători circulă fraudulos. Pe de altă parte, din 2012 şi până în prezent, RATT a operat sute de curse în regim privat, asta deşi este o regie locală care ar trebui să deservească cetăţenii. În 2017, peste 60% din veniturile RATT au venit de la bugetul local al Timişoarei, cu titlu de subvenţii. Asta însă nu a oprit conducerea regiei să ţină timişorenii să aştepte degeaba în staţii, în vreme ce vehiculele cumpărate din bani de la bugetul local transportau companii private sau chiar persoane fizice spre diverse destinaţii, nu de puţine ori pe sume derizorii.

În total, în 2012, RATT a operat curse în valoare de 182.966 de lei. Printre cei mai fideli clienţi ai regiei se numără Casa de Cultură a Judeţului Timiş, OIM (Organizaţia Internaţională pentru Migraţie), Asesoft Ploieşti sau SC Rom Services.

Printre cei care au apelat la serviciile de transport oferite de regie se numără şi membrii PNŢCD, partid din care făcea parte predecesorul lui Nicolae Robu, Gheorghe Ciuhandu, dar şi Aquatim, companie din subordinea CL Timişoara.

Principalii clienţi ai RATT, în 2013, au fost Organizaţia Salvaţi Copiii Bucureşti, FC Ripensia, BC Asesoft Ploieşti, Asociaţia Generaţia Tânără, OIM, Casa de Cultură şi mai multe grădiniţe din Timişoara. În total, din cursele efectuate în 2013, RATT a încasat nu mai puţin de 147.633 de lei.

În 2014, RATT îşi păstrează o parte din clienţii vechi precum OIM, Casa de Cultură sau Asociaţia Generaţia Tânără, însă adaugă pe listă şi nume noi ale unor persoane private precum Adrian Ostoian, Sabrina Csehak, Daniela Burnea sau Isabella Fekhete. Valoarea curselor operate de RATT în 2015 se ridică la 172.533 de lei. În 2015, numărul persoanelor private care au închiriat autobuze RATT în interes privat a crescut substanţial. Printre clienţii regiei au rămas însă Casa de Cultură a Municipiului Timişoara, OIM şi Asociaţia Generaţia Tânără.

Printre clienţii RATT din 2015 s-a numărat şi Federaţia Română de Fotbal, care a plătit o cursă în valoare de 1.139 de lei în 30 octombrie. În total, clienţii care au apelat la serviciile de transport prestate de RATT au adus companiei încasări de 119.750 de lei. În anul 2016, cel mai fidel client RATT a fost OIM Bucureşti, care a achitat aproape jumătate din cursele efectuate de vehiculele regiei. De pe lista nu lipsesc nici persoanele fizice, e drept în număr mai mic ca în 2015, nici Casa de Cultură a Municipiului Timişoara. Încasările regiei au fost de 111.336 de lei. Numărul curselor prestate de regie în 2017 a scăzut drastic. Clienţii RATT au plătit până în luna septembrie doar 21.116 lei pentru servicii de transport.

Consilierii locali din Timişoara au aprobat transformarea RATT în societate comercială în decursul anului 2017, pentru ca fosta regie să poată să acceseze fonduri europene. Deocamdată însă RATT este condusă tot de managerul Ioan Goia, criticat în repetate rânduri de primarul Timişoarei, Nicolae Robu. Din Consiliul de Adiministraţie al regiei fac parte şi mai mulţi membri PNL Timiş, numiţi temporar până la organizarea unei selecţii în baza legii.