Spectacolul de televiziune pus la cale de TVR Timişoara care a reprezentat cea de-a doua semifinală a concursului Eurovision din acest an, desfăşurat duminică seara în Sala 2 a Teatrului Naţional fost unul frumos, care a demonstrat că atunci când orgoliile sunt lăsate deoparte, se poate înfăptui ceva frumos. Fiind vorba de un show televizat, am preferat să iau pulsul în faţa micului ecran, deci din start trebuie să mărturisesc faptul că nu ştiu exact cum s-a simţit „la faţa locului“. Ca telespectator, show-ul a fost unul dinamic, producţie impecabilă, nimic de reproşat ca organizare. Locală.
Dacă e să trecem la spectacolul propriu – zis… desigur, sunt multe bune şi rele. Mi-a plăcut alegerea de a difuza un promo pentru capitala culturală 2021 înaintea fiecărui artist, chiar dacă la un moment dat aveam impresia că urmăresc o emisiune sponsorizată de asociaţia care se ocupă de implementarea conceptului cu pricina.
Da, am fost mândru că toată ţara a aflat această veste. De nşpe mii de ori.
La capitolul prezentatori s-au văzut de la distanţă diferenţele dintre timişoreni şi „cei din alte zone“. Doriana Talpeş a fost naturală şi exact cum trebuie, în timp ce speakerii oficiali ai show-ului au adus aere de Bucureşti pe malul Begăi. Categoric, era mult mai frumos dacă prezentatorii erau locali… dar… a fost acceptabil şi aşa. În ceea ce priveşte concurenţii… ei au fost ca de obicei, mai buni sau mai răi. Dincolo de orice comentarii, nu trebuie să uităm nicio clipă faptul că artiştii provin din societatea noastră actuală. Ca şi politicienii şi alte categorii sociale, reprezintă o oglindă a societăţii. Fie că ne place sau nu acest aspect. De aceea avem artişti uşor aerieni, posibil analfabeţi sau oameni cilivilaţi şi educaţi, după cum regăsim toate categoriile descrise mai sus oriunde. Alegerea juriului nu o comentez, fiindcă show-ul este, la urma urmei, al lor. Al celor care se spetesc să facă acest eveniment. Eu aş fi ales altfel, dar atunci când îmi voi face un Zolivision, am să îmi permit să aleg după criteriile mele…
Mi-a mai plăcut faptul că la capitolul recitaluri am avut un ghiveci gustos. Cu valsuri, Românie te strig pe acorduri de rock supărat, muzică portugheză şi Zora Je, „condimentele“ care demonstrează încă o dată că suntem multiculturali. Una peste alta, din punct de vedere al unui spectacol TV, Eurovision-ul timişorean a fost frumos. Şi aşteptăm şi alte întâmplări din astea faine…
