Obiective pentru drumeții de neuitat în munții din estul județului Timiș. Ce...

Obiective pentru drumeții de neuitat în munții din estul județului Timiș. Ce locuri încărcate de istorie puteți vizita FOTO

1
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-92029060">

Partea de răsărit a judeţului Timiş cuprinde o mulţime de obiective turistice pentru toate gusturile, cele mai multe necunoscute însă amatorilor de drumeţii care doresc să facă o incursiune în zonă.

Muzee şi case memoriale

Satul Surducul Mic care aparţine astăzi de comuna Traian Vuia e locul în care s-a născut şi a copilărit „părintele aviaţiei moderne”, inventatorul primului aparat de zbor mai greu decât aerul cu care s-a ridicat în aer în 1906, la Montesson, reuşind să străbată o distanţă de 12 metri. Casa natală nu mai există dar în comună a fost amenajat un muzeu în care pot fi văzute numeroase fotografii, documente şi machete legate de invenţiile lui Traian Vuia.

În oraşul Făget poate fi văzut muzeul literar „Traian Iancu”, amenajat în casa natală a poetului, în care s-au păstrat documente, mai multe manuscrise şi obiecte personale ale scriitorului, care s-a stins din viaţă în 1997. Casa în care s-a născut cunoscutul romancier şi gazetar Sorin Titel, unul din cei mai importanţi scriitori bănăţeni din a doua jumătate a secolului trecut, poate fi văzută în comuna Margina, şi în satul Sinteşti există colecţia de artă populară „Letiţia Clopoţel”, unde pot fi admirate piese de port popular şi ţesături tradiţionale din secolele XIX-XX, o valoroasă colecţie care a fost lăsată moştenire comunei. Soţul ei, publicistul Ion Clopoţel, a fost unul din militanţii de frunte pentru Marea Unire din 1918.

Tot la Margina mai pot fi văzute ruinele unei vechi fabrici de oţet, a cărei activitate a început în anii interbelici, şi care a devenit, în deceniile următoare, cunoscută în întreaga ţară. În Coşava mai există fosta Casă a Poştei, în care a poposit o noapte domnitorul Alexandru Ioan Cuza în drumul său spre exil. În casă se mai pot vedea părţi din vechiul edificiu şi se ştie care e odaia în care a dormit Cuza.

Locuri de pelerinaj pentru turismul ecumenic

Comua Fârdea a devenit una din principalele locuri de atracţie ale judeţului. La Surduc se află cel mai mare lac din Timiş, cu o suprafaţă de 460 de hectare iar pentru cei care doresc un loc de reculegere, în vecinătatea lacului se află o mănăstire de maici, sfinţită în anul 2003, cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfânta Cuvioasa Parascheva”. O altă mănăstire de maici recent construită este cea de la Luncanii de Sus, cu hramurile „Acoperământul Maicii Domnului” şi „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, care a fost terminată în urmă cu zece ani.

Mănstirea de călugări de la Româneşti, cunoscută şi sub numele de Mănăstirea Balta Caldă sau Izvorul lui Miron, unică în Banat prin felul în care a fost pictată, fiind supranumită şi „Voroneţul Banatului”. Construcţia ei a început în anul 1912, prin grija episcopului de atunci al Caransebeşului, Miron Cristea, devenit în 1925 primul patriarh al României, a fost terminată în 1929 şi sfinţită în 1931. Ansamblul mănăstiresc a fost extins la începutul acestui secol şi oferă multe locuri de cazare pentru pelerini. Tot în zonă se află şi numeroase biserici de lemn, precum cele de la Băteşti şi Româneşti, construite în secolul al VII-lea, cea de la Crivina de Sus în care s-a păstrat o inscripţie de la 1676, biserica din Margina, ridicată în anul 1737 şi pictată în 1784 sau cea din Curtea, construită în 1794 şi pictată în 1806.

Atracţii pentru iubitorii de speologie

La Româneşti se află şi Peştera cu apă, aflată pe versantul nordic al dealului Filip, la o înălţime de 340 de metri. Peştera are o lungime de 370 de metri, o lăţime de aproape zece metri şi o înălţime de doi metri, ea având o iluminare difuză pe o distanţă de câteva zeci de metri, după care drumul poate fi continuat cu ajutorul lanternelor. Aici s-au descoperit urme de locuire încă din paleolitic, până în epoca fierului. În interiorul peşterii se află şi o sală a liliecilor, un depozit de guano şi o coloană de şapte metri, numită „Tibia şi peroneul”.

Nu departe de fosta fabrică de sticlă de la Tomeşti, în versantul abrupt din dreapta râului Bega, se află o mică peşteră, Stânca lui Florian, şi în aceeaaşi zonă mai poate fi văzută peştera de la Pietroasa, unică în felul ei cu stalagmitele de nuanţă albastru pal, numit de speologi „albastru de Pietroasa”.

Surse foto: banaterra.eu, prinbanat.ro, wikipedia.org, mitropolia-banatului.ro

1 COMENTARIU

  1. locuri fantastice uitate de lume din pacate…. trebuie sa le ingrijim mai bine ptr ca in tara noastra nu s-a mai construit si nu se mai construieste nimic care sa dureze in timp !

Dă-i un răspuns lui diana Renunțați la răspuns

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.