Împlinirea a 125 de ani de existenţă a muzeului arădean va fi marcată de o gală aniversară, care va avea loc în data de 20 decembrie, începând cu ora 16,30, în foaierul palatului cultural.
Primul muzeu public din Arad s-a deschis în anul 1893 iar în intervalul scurs de-atunci, angajaţii instituţiei au căutat să protejeze, să conserve şi să pună în valoare patrimoniul cultural pe care îl deţine instituţia, să stârnească interesul publicului pentru cultură şi istorie prin susţinerea unor evenimente de marcă şi printr-o muncă de echipă care a sporit prestigiul instituţiei muzeale şi a reuşit să obţină o binemeritată consacrare în spaţiul cultural arădean.
De la cele aproape 2.400 de bunuri culturale aflate în colecţia muzeului la începutul activităţii sale, s-a ajuns astăzi la peste 133.000 de piese de inventar din diverse domenii, de la istorie şi ştiinţele naturii, până la artă şi etnografie, memorialistică şi documente istorice, adunate în 33 de colecţii şi fonduri. În 15 martie 1893, data la care maghiarii aniversează revoluţia de la 1848-1849, Asociaţia „Kölcsey” a deschis în holul teatrului de la etajul al doilea o expoziţie cu obiecte păstrate din timpul revoluţiei, ulerior, colecţia fiind completată cu din ce în ce mai multe donaţii. Printre cei care au îmbogăţit colecţiile muzeului se numără Atzél Peter, primar al Aradului între 1867 şi 1871, baronul Bohus László, Salacz Gyula, primarul oraşului între 1875 şi 1901 şi succesorul său, Institoris Kálmán, care a condus oraşul până în 1905. În 1913, muzeul, împreună cu filarmonica şi biblioteca oraşului, au fost mutate în palatul cultural dat în folosinţă în acel an. Alături de vechea expoziţie cu obiecte care au aparţinut revoluţionarilor paşoptişti maghiari, s-au amenajat săli pentru colecţia de arheologie şi istorie medievală, şi o galerie de artă europeană.
În anii interbelici s-a adăugat expoziţia de etnografie şi două încăperi memoriale dedicate lui Vasile Goldiş şi Ştefan Cicio-Pop, în 1934, când cei doi importanţi oameni politici s-au stins din viaţă. În timpul regimului comunist, muzeul a fost reorganizat de mai multe ori, după directivele partidului comunist. Au fost deschise totodată mai multe muzee şi case memoriale în judeţ, la Lipova în casa lui Sever Bocu, la Şiria în palatul Bohuş, la Miniş în castelul în care locuise Elisabeta Langa, o protejată a lui Petru Groza, şi la Săvârşin, iar în 1984, secţia de artă s-a mutat într-o altă clădire, împreună cu biblioteca judeţeană. În anii postdecembrişti a fost reorganizată şi secţia de ştiinţele naturii şi s-a constituit o colecţie dedicată evenimentelor din 1989. Publicaţia muzeului, „Ziridava”, care apare din anul 1967, cuprinde articole şi studii ştiinţifice din toate domeniile, cu cele mai noi rezultate ale cercetărilor, iar din 2012 este editată „Ziridava. Seria archaeologica”. Atelierul multimedia Kinema Ikon, înfiinţat în 1970, editează din 1994 revista „Intermedia” şi produse hypermedia.
După cuvântul de deschidere al managerului Complexului Muzeal Arad, Ioan Constantin Inel, va avea loc ceremonia de acordare a diplomelor şi medaliilor aniversare „Muzeul din Arad la 125 de ani” instituţiilor publice, colaboratorilor şi partenerilor instituţiei, iar la ora 18,00 va fi vernisată expoziţia „Muzeul din Arad la 125 de ani” şi va fi lansat catalogul acesteia.
Filarmonica de Stat Arad şi corul academic dirijat de Robert Daniel Rădoiaş va susţine de la ora 19,00 concertul de colinde şi cântece de Crăciun, cel mai aşteptat eveniment al lunii şi totodată un concert aniversar care doreşte să marcheze evenimentul sărbătorit de muzeul arădean. Programul va fi deschis cu lucrarea „Divertisment rustic” de Sabin Drăgoi, una din cele mai cunoscute lucrări ale compozitorului, muzicologului şi folcloristului arădean, de la a cărui dispariţie se împlinesc în această lună 50 de ani.
Seara se va încheia cu un cocktail oferit de Complexul Muzeal Arad şi de preşedintele CJA.
În ce priveşte viitorul instituţiei, managerul acesteia, Constantin Inel, nutreşte speranţa că există „posibilitatea dezvoltării bazei sale materiale, a identificării şi accesării celor mai eficiente căi de reabilitare şi reorganizare a spaţiilor muzeale deţinute în administrare, respectiv dezvoltarea unor strategii culturale care să aşeze Aradul în ansamblul său, pe harta destinaţiilor de turism cultural pentru această regiune a Europei”.
