Ardealul de acum un secol și jumătate, prin ochii lui Ioan Slavici....

Ardealul de acum un secol și jumătate, prin ochii lui Ioan Slavici. Locuri de vizitat pentru o porție de istorie FOTO

0
DISTRIBUIȚI

În 18 ianuarie, în urmă cu 171 de ani, venea pe lume, în comuna arădeană Şiria, marele scriitor român Ioan Slavici, a cărui operă este o adevărată frescă a satelor din zona Aradului în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Cu acest prilej, pasionaţii de istorie şi literatură au ocazia de a vizita, în acest sfârşit de sptămână, expoziţia dedicată scriitorului, la Muzeul Memorial „Ioan Slavici” şi „Emil Monţia” din Şiria, intrarea fiind liberă.

Un muzeu în localitatea natală

Muzeul a foat înfiinţat în anii ʹ60, prin strădania unor tineri îndrăgostiţi de istoria locului, marcat de remarcabile personalităţi culturale. Cum casa modestă a părinţilor lui Ioan Slavici nu s-a mai păstrat, doar o placă de marmură indicând uliţa pe care se aflase aceasta, conacul Bohus, o clădire monumentală aflată întro stare avansată de degradare după dispariţia ultimilor membri ai familiei în prima parte a secolului, a fost cel mai potrivit spaţiu pentru organizarea unei expoziţii memoriale.

Deschiderea oficială a avut loc în 1959, iar specialiştii muzeului arădean s-au ocupat de constituirea fondului Slavici. Descendenţii au fost de acord să doneze piese de mobilier, documente şi fotografii şi totodată au fost cercetate numeroase biblioteci şi arhive pentru alcătuirea unui fond documentar.

Scriitor la îndemnul lui Eminescu

Expoziţia dedicată lui Ioan Slavici la Şiria cuprinde trei săli în care, prin fotografii de familie, diplome, premii, decoraţii, manuscrise, cărţi şi ziare, este evocată personalitatea complexă a acestuia, reflectând atât opera sa literară cât şi activitatea de jurnalist şi pedagog. Este prezentată copilăria scriitorului la Şiria, anii de şcoală de la Arad, Timişoara, Pesta şi Viena, foarte grei din cauza dificultăţilor materiale, prietenia cu Eminescu, pe care l-a cunoscut în capitala imperiului, unde se înscrisese la facultatea de drept. Împreună au înfiinţat, în 1871, societatea „România Jună” şi au organizat serbarea studenţimii române de la Putna, aflată la vremea respectivă sub stăpânire habsburgică.

Slavici a început să scrie, la fel ca Ion Creangă, la îndemnul lui Eminescu, şi a debutat cu primele scrieri în revista „Convorbiri literare”. A publicat în mai multe reviste ale vremii dar pentru articolele publicate în ziarul „Tribuna” de la Sibiu, al cărui director a fost, a fost pedepsit cu închisoarea, fiind întemniţat la Vác. După ieşirea din închisoare s-a stabilit la Bucureşti şi a devenit cetăţean român, remarcându-se prin activitatea sa didactică. Muzeul din Şiria prezintă, de asemenea, şi opera sa literară – romane, nuvele şi povestiri – publicată în mai multe limbi, premii şi distincţii pe care le-a primit, printre care ordinul „Coroana României”, decoraţia „Răsplata muncii în învăţământ”, medalia „Bene merenti” în 1891, pentru publicarea documentelor Hurmuzaki, sau premiul Academiei Române primit în anul 1903 pentru romanul istoric „Din bătrâni”. În muzeu se află şi un tablou semnat de Sever Frenţiu, pictor care a trăit mulţi ani la Arad, în care sunt înfăţişaţi Slavici şi Eminescu.

De o mare valoare dar şi atractivitate pentru vizitatori este şi reconstituirea unei părţi din camera de lucru a scriitorului din perioada anilor 1880-1883, printre care biroul, mobila de sufragerie şi alte obiecte care i-au aparţinut, când, la Bucureşti, îl găzduia pe Mihai Eminescu. Piesele de mobilier au fost donate muzeului de către familie.

Palatul Bohus şi istoria sa

Muzeul se află în conacul nobiliar Bohus, o clădire construită de János Bohus, înalt funcţionar public al comitatului Arad şi descendentul unei vechi familii nobiliare de origine slovacă, îmrpărietărită la Şiria. Clădirea a fost ridicată în 1838, în stil neoclasic, cu o terasă străjuită de patru coloane cu capiteluri în stil doric, o construcţie caracteristică zonei de câmpie din această parte a ţării. Impozanta clădire are nu mai puţin de 30 de încăperi şi este cunoscută drept locul în care s-au petrecut evenimente de importanţă istorică.

Într-una din încăperile conacului s-au purtat tratativele dintre comandanţii armatei revoluţionare maghiare şi reprezentanţii trupelor ţariste care au intervenit pentru reprimarea revoluţiei, iar la 13 august 1849,  a fost semnat actul de capitulare al revoluţionarilor, care fuseseră înfrânţi în bătălia purtată chiar la Şiria.

Personalităţi şiriene

În parcul conacului se află statuia Antoniei Bohus, soţia lui János Bohus, care i-a susţinut pe revoluţionarii maghiari şi i-a ajutat pe cei închişi după înfrângerea revoluţiei, făcându-se totodată remarcată pentru susţinerea emancipării femeii, busturile lui Ioan Slavici şi Mihai Eminescu, ambele executate de sculptorul arădean Ioan Tolan, precum şi cele ale scriitorului şi vărului lui Slavici, Ioan Russu-Şirianu, realizat de sculptorul C. Bălăcescu.

Tot aici se află busturile lui Nicolae Ştefu, cel care a înfiinţat primul cor al plugarilor din Şiria, Sigismund Borlea, prim-notar al comitatului Zarand, protonotar la Şiria şi rudă cu Ioan Slavici, şi cel al compozitorului Emil Monţia, stabilit la Şiria. Un loc, care, alături de vechea cetate a Şiriei, merită vizitat.

Surse foto: wikipedia.org, Complexul Muzeal Arad, aradcityguide.ro.


monumenteuitate.blogspot.com, dozadebine.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.