Procurori timișoreni, implicați în finalizarea Dosarului Revoluției. Culisele unei anchete controversate

Procurori timișoreni, implicați în finalizarea Dosarului Revoluției. Culisele unei anchete controversate

2
DISTRIBUIȚI

Adevărul cu privire la ceea ce s-a întâmplat în timpul Revoluției Române din Decembrie 1989 va fi scos la lumină și datorită unui timișorean. Este vorba de procurorul militar Cătălin Pițu, care a semnat rechizitoriul dosarului Revoluției, recent trimis în judecată.

„În data de 20 decembrie 1989, împreună cu tatăl meu, alături de 150.000 de timișoreni, m-am aflat în Piața Victoriei și am îngenuncheat alături de toți ceilalți și am spus Tatăl Nostru. A fost un moment glorios, a fost un moment cred că unic în istoria națională, nu știu să fi existat un astfel de  moment în trecut, iar pentru mine a însemnat foarte mult. Am memorat acel moment astral, aș putea spune chiar, și soarta a făcut ca la aproape trei decenii eu am ajuns să soluționez dosarul Revoluției”.

Aceasta este mărturisirea lui Cătălin Pițu, procurorul militar din Timișoara care a pus umărul astfel încât adevărul despre ceea ce s-a întâmplat în urmă cu trei decenii, când oameni nevinovați au murit pentru libertate, să iasă la iveală. Timișoreanul Cătălin Pițu este cel care a semnat rechizitoriul în dosarul Revoluției, trimis în judecată în luna aprilie. Iar munca depusă a fost uriașă. Asta pentru că rechizitoriul Secției Parchetelor Militare are 12 volume și 3.280 de file.

„Eu am semnat rechizitoriul în dosarul Revoluției. Sunt timișorean, sunt din Timișoara. Starea de fapt reținută prin rechizitoriu tratează întregul interval cuprins între 16 și 31 decembrie 1989. Adică nu ne-am ocupat doar de intervalul de după 22 decembrie. Am punctat toate momentele importante survenite între 16 și 22 decembrie. Bineînțeles am început cu Timișoara, pentru că aici a început totul. Au fost reținute conduitele tuturor faptelor de decizie, atât înainte de 22 decembrie, cât și după 22 decembrie. Am stabilit cine, în opinia mea, se face vinovat pentru săvârșirea crimelor împotriva umanității atât înainte de 22 decembrie, cât și după data de 22 decembrie și am dat soluție în consecință”, a explicat Cătălin Pițu.

Procurorul militar timișorean nu poate, deocamdată, să facă publice detalii din dosarul Revoluției, în condițiile în care acesta se află la Înalta Curte de Casație și Justiție, în faza de cameră preliminară. Însă, Cătălin Pițu a vorbit despre complexitatea acestuia și cum l-a perceput.

„Dosarul Revoluției este unic”

„Ce pot să spun în plus este că e un dosar unic, l-am perceput ca pe un dosar unic, l-am tratat ca pe un dosar unic, adică o combinație între drept penal și istorie. Un moment istoric unic, nu știu dacă este repetabil, de o complexitate ieșită din comun. A fost greu, dar a fost și frumos totodată, mie îmi place istoria, mi-a plăcut să lucrez în acest dosar, am lucrat cu foarte mare plăcere, cu pasiune chiar aș putea spune. Am dat tot ce am avut eu mai bun din punctul de vedere al inteligenței și al cunoștințelor despre drept și despre istorie și sper ca acest lucru să fie evident pentru toți cei care vor citi actul de sesizare. Am lucrat și cu pasiune și cu multă onestitate aș putea spune, nu mi-e frică să spun, sunt absolut convins că ceea ce am reținut ca stări de fapt și de drept prin acest rechizitoriu corespund adevărului și, până la urma urmei, adevărul este cel mai important”, a afirmat Cătălin Pițu.

Procurorul militar consideră că prin soluționarea dosarului Revoluției, „blestemul” acelui sânge care s-a vărsat pentru libertate în urmă cu aproape trei decenii să fie „ridicat de pe umerii” poporului român. De asemenea, timișoreanul crede că era necesar un astfel de moment, în care lucrurile să fie spuse pe nume cu privire la Revoluția Română din Decembrie 1989.

„Îmi vine în minte faptul că în aprilie 1990, Petre Țuțea a spus că libertatea dobândită prin sânge este o libertate demonică. Dacă stați și să vă gândiți profund la aceste vorbe, este foarte mult adevăr în această gândire a lui Petre Țuțea și sper ca prin această soluție onestă, blestemul acelui sânge să fie într-o oarecare măsură, dacă nu în totalitate, ridicat de pe umerii poporului român, pentru că era necesar un astfel de moment în care să se spună lucrurilor pe nume, așa cum au fost ele, cu bune și cu rele, cu toate tragediile care au fost atunci, cu toate minciunile, manipulările, cu ceea ce în termeni militare se cheamă inducere în eroare, din care fac parte o multitudine de diversiuni și de dezinformări la care am considerat și sunt convins că pe bună dreptate, au participat, au coparticipat și persoanele trimise în judecată pe data de 5 aprilie anul acesta”, este de părere Cătălin Pițu.

De ce sunt doar trei inculpați

Procurorul militar timișorean a explicat și de ce în dosarul Revoluției sunt puși sub acuzare pentru infracțiuni contra umanității doar trei persoane: Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus.

„Doctrina privind crimele împotriva umanității trimite la vârfurile de decizie politice și militare.


Cu alte cuvinte, dacă ne imaginăm o piramidă a răspunderii, noi nu putem merge având ca obiect de cercetare crimele împotriva umanității la baza sau chiar și la mijlocul acestei piramide a răspunderii, ci doar la vârful piramidei decizionale. Au fost trimise în judecată doar trei persoane pentru că alți coparticipanți la aceste crime au decedat între timp. S-au dat 15 soluții de clasare pentru persoane considerate în mod egal responsabile pentru ceea ce s-a întâmplat, nu doar cei trei, dar doar cei trei sunt în viață. Față de celelalte 15 persoane s-a dat clasarea ca urmare a survenirii decesului, având în vedere că decesul este o cale de împiedicare a punerii în aplicare a urmăririi penale. Este evident, nu puteam trimite în judecată persoane decedate”, a precizat Cătălin Pițu.

Procurorul timișorean a detaliat și de ce fostul premier Petre Roman nu a fost pus sub acuzare, declarând că față de acesta „s-a dat o soluție de clasare întrucât probatoriul administrat nu a fost apt să demonstreze cu certitudine că se face vinovat de săvârșirea unei astfel de infracțiuni, de altfel foarte grave, crime împotriva umanității. Ori acolo unde a existat dubiul, acest lucru întotdeauna, conform legii, este favorabil persoanei în cercetare. Repet, nu a fost vorba de o încadrare juridică obișnuită, este vorba de crime împotriva umanității, adică ceva mai grav nu există. Nu cred că există vreo infracțiune mai gravă ca aceasta. Și atunci tocmai pentru că cercetarea penală a fost în mod responsabil efectuată, nu ne-am putut juca cu destinul oamenilor, iar acolo unde nu au fost probe certe de vinovăție, nu s-a dispus trimiterea în judecată, pentru că așa este corect. Doar certitudinea poate sta la baza unei trimiteri în judecată, pentru totdeauna, nu numai în situația crimelor împotriva umanității. A fost acest dubiu. Inițial a existat o suspiciune rezonabilă inclusiv la adresa fostului premier Roman, dar această suspiciune a fost contraargumentată de probatoriul administrat, iar soluția aceasta s-a impus de la sine. Nu a existat certitudine cu privire la conduitele fostului premier Roman”.

„Un dosar deosebit de important”

Un alt timișorean care a lucrat la dosarul Revoluției încă din anul 1990 este procurorul Gheorghe Cosneanu, care a explicat de ce a durat atât de mult ca acesta să fie finalizat și trimis în judecată.

„Sunt 30 de ani de când întâmplarea a făcut să iau contact cu acest dosar care se numește Revoluție. Am făcut parte din prima echipă care a făcut anchetă la Timișoara acum 30 de ani. Vreau să spun că noi am definitivat acest dosar, dar 30 de ani au fost mulți colegi de-ai noștri care au muncit greu să meargă spre instanțele de judecată și alte dosare. Este un dosar deosebit de important pentru istoria criminalisticii românești, pentru că a făcut ceea ce astăzi greu s-ar putea imagina. Permanenta schimbare legislativă a dus ca din doi în doi ani, din cinci în cinci ani să se schimbe competențele, să mute dosarul de la o instituție la alta și s-a ajuns ca opt, zece ani de zile lucrările să meargă în altă parte. Înalta Curte de Casație și Justiție a României nu a menținut nicio soluție în ultimii 30 de ani cu crime împotriva umanității. În 1990 s-au făcut încadrări juridice pe această infracțiune, toate dosarele trimise în judecată de procurorii militari în decurs de peste 20 de ani au adus schimbare în încadrarea juridică. Ca atare, dacă vorbim de o societate și de o justiție care are în vedere și practica, nu am putut merge în continuare cu soluții neconturate de Înalta Curte de Casație și Justiție a României. Trebuie avut în vedere că magistrații procurori care au lucrat nu au fost de rea credință, dar au avut în vedere ceea ce s-a întâmplat pe scena juridică. S-a avut în vedere și tot ce au lucrat colegii noștri înainte. Putem face dreptate dacă există predictibilitate, altfel nu vom avea o imagine corectă a justiției”, a detaliat Gheorghe Cosneanu.

Procurorul timișorean a amintit de decretul din 4 ianuarie 1990, dat de Ion Iliescu privind „amnistierea unor infracțiuni și grațierea unor pedepse”, afirmând că acesta a închis „drumul spre instanță la vreo 2.500 de dosare. Dacă în 4 ianuarie 1990 nu se dădea decretul de amnistie și grațiere, atunci puteam vedea ce s-a întâmplat între 16 și 20 decembrie, vedeam cine pe cine a maltratat, în ce condiții, cine s-a aflat în spatele acestei chestiuni, că oamenii ăia n-au ieșit din casă că așa li s-a năzărit lor, li s-a dat alarma și au venit la alarmă, că erau militari, la serviciu. Dacă acel decret nu era, puteam vedea ceea ce astăzi colegii mei au scris în rechizitoriu”, a precizat Gheorghe Cosneanu.

Procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată, la începutul lunii aprilie, dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus au fost puşi sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii. Rechizitoriul în dosarul Revoluției a fost făcut public recent.

2 COMENTARII

    • Nu se scrie pentru că n-a existat. Rechizitoriul trebuie să conțină fapte reale, nu născocirile presei.

Lasă un răspuns la iosif Renunțați la răspuns

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.