Legendarul saxofonist britanic John Surman, pianistul newyorkez de origine română Lucian Ban si violistul american, nominalizat la premiile Grammy, Mat Maneri au fost invitați să reimagineze împreună prin limbajul improvizației și al jazz-ului contemporan extraordinara arhivă de cântece populare românești colectate de Bela Bartok la începutul secolului 20. Primul eveniment din seria Retracing Bartok, un proiect multidisciplinar de arheologie culturală dezvoltat de-a lungul mai multor ani, a avut loc anul trecut. Programul va avea ca punct maxim anul 2021, când Timișoara va fi Capitala Culturală Europeană a Culturii și este o co-producție Jazz Updates și Timișoara 2021.
„Proiectul muzical este rezultatul pasiunii mele pentru Bartok și pentru combinarea jazz-ului cu cercetările lui în muzica populară românească, și în același timp al interesului pentru fascinanta poveste a lui Bartok în Transilvania, care este foarte puțin cunoscută. Bartok a desfășurat o parte importantă a cercetării sale din România în Banat și în partea de centru și nordul Transilvaniei. El s-a născut în Sânnicolau Mare, un orășel din județul Timiș, dar pasiunea lui pentru muzica populară a fost stârnită după ce a auzit cântând o dădacă din Tîrgu Mureș în 1904. Poveștile călătoriilor lui de cercetare și a interacțiunii lui cu învățători și intelectuali locali, cu muzicieni sau cu țărani alcătuiesc o adevărată legendă din păcate complet necunoscută în afara lumii academice și a cercurilor de specialiști. Tumultoasa istorie a regiunii a aruncat în uitare extraordinara poveste a lui Bartok în Transilvania și profunda dragoste pe care el a avut-o față de muzica populară românească, precum și influența acesteia asupra viziunii lui muzicale unice și, în final, asupra moștenirii bartokiene”, spune pianistul Lucian Ban. Concertul Retracing Bartok a avut loc la Sala Baroc a Muzeului de Artă din Timișoara și a fost urmat de un workshop urmat de un nou recital la Castelul Nako din Sannicolau Mare.
Sub titlul de „Retracing Bartók: Folk Legacy – “Romanian Folk Music from Banat în Bartók’s works”, săptămâna trecută în Sala Multifuncțională a Consiliului Județean Timiș a avut loc un eveniment care și-a propus să identifice și să aducă alături muzicieni, etnomuzicologi, antropologi, artiști vizuali, operatori culturali și instituții într-un proces participativ deschis exploatării patrimoniului cultural, prin forme contemporane multidisciplinare de cunoaștere, facilitare și consolidare a mecanismelor de producție culturală în vederea pregătirii scenei locale pentru anul 2021. În cadrul evenimentului a avut loc o lectură susținută de Németh István Csaba, cercetator la Institutul de Muzicologie al Academiei Ştiinţifice Maghiare si profesor la Universiatea de Muzică Franz Liszt – Departamentul pentru Muzica Populară și un recital de pian susținut de Elena Popa.
Seria de evenimente „Retracing Bartok“ continuă în data de 1 iunie, la ora 19.00, la Sala de concerte a Colegiului Ion Vidu din Timișoara, unde sub genericul Ghostophonia va avea loc un concert cu Silent Strike și Makunouchi Bento, alături de visuals-uri realizate de Dan Basu.
Silent Strike este un cunoscut compozitor român de muzică electronică și film, având în portofoliu până în prezent 7 albume, 7 EP – uri și numeroase sound performance-uri în deschiderea concertelor unor nume ca Faithless, Bonobo, Amon Tobin, Saul Williams, DJ Krush, Venetian Snares, Com Truise, Recoil, Jazzanova, Akua Naru, Kode9, DJ Food, Robot Koch, Mr.
Meeble etc.
Makunouchi Bento, sau „cutia pentru prânz” japoneză, e o cutie din lemn lustruită şi îngrijită, împărţită în compartimente cu bunătăţi culinare.Probabil că acest fetish corespunde celei mai familiare imagini a mediului domestic japonez. Interpretând cutia ca obiect, dar în acelaşi timp ca metaforă, Felix Petrescu (Waka X) şi Valentin Toma (Toma Carnagiu, FKA Qewza) au pus în anul 2001 bazele acestui proiect muzical cinematic / experimental / electroacustic.
Cei doi români se declară vinovaţi de a fi publicat o discografie rezonabil de cuprinzătoare: trei albume şi trei compilaţii personale, 35 de EP-uri şi single-uri câteva înregistrări live, cântece incluse pe mai mult de 40 de compilaţii, remixuri şi colaborări cu artişti precum Selfmademusic, Silent Strike, Daniel Dorobanţu, Nagz, Kaneel, Tao, Adapt, Autorotation, Trompetre şi probabil şi alţii. „Fiind amândoi cinefili înrăiţi, nu au ratat nicio ocazie de a compune coloane sonore (cele neimaginare cuprind un lungmetraj + un scurtmetraj + o animaţie + un joc video nenăscut) şi de a reorchestra live (oamenii au fost supuşi la trei filme + un documentar). Dar dacă te aştepţi la ceva ce ai mai auzit, vei avea o surpriză”, au transmis organizatorii acestui eveniment.
Cine a fost Béla Bartók
Născut la Sânicolau Mare, jud. Timiș (25 martie 1881) într-o familie de învățători, Béla Bartók își trăiește aici primii 7 ani din viață, aici a vibrat pentru prima dată la sunetul pianului, și tot aici a făcut cunoștință cu muzică lăutărească, însă destinul sau de artist progresist, în căutarea stilului personal și a unui limbaj original, îl va purta pe continente diferite, în laborioase călătorii de cercetare a rădăcinilor muzicii. Pentru început, în 1906, face prima să expediție în zonele Ungariei de nord, acțiune din care a rezultat o culegere prefațată de Zoltan Kodaly și intitulată 20 de cântece populare maghiare. Urmează o perioada intensă de culegere pe teren și sistematizarea științifică a folclorului slovac, românesc, ucrainean, bulgar, turc și arab, călătoriile de studiu ale lui Bartók extinzându-se în nordul Africii, Anatolia și Laponia.
Începând cu 1907 Béla Bartók întreprinde o serie de călătorii de cercetare în Transilvania și Banat înregistrând și documentând cea mai mare colecție de cânt popular românesc de până azi – peste 1300 de cântece instrumentale și vocale. Bartók a pus astfel bazele etno-muzicologiei moderne. Proiectul Retracing Bartók este conceput ca o celebrare a extraordinarei diversități și bogății a muzicii românești tradiționale, fiind în același timp o reflecție artistică asupra transformării cântului popular în cultură contemporană și o reconstituire a poveștii lui Béla Bartók în România și a dragostei lui pentru muzică din această parte a lumii.
