Minunile Banatului Montan, de la peștera Comarnic la calea ferată Oravița –...

Minunile Banatului Montan, de la peștera Comarnic la calea ferată Oravița – Anina FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-1111789201">

Cei care vizitează judeţul Caraş-Severin au prilejul de a vedea câteva locuri pe care locuitorii judeţului le numesc „minunile Banatului montan”, fie pentru frumuseţea lor deosebită, fie pentru că sunt unice în întreg sud-estul Europei. O parte din aceste „minuni”, sunt frumuseţi naturale cu care a fost dăruit acest colţ de ţară, altele au fost făcute de mâna omului iar astăzi sunt o raritate în întreaga lume.

Minuni ale naturii

Printre aceste minuni se numără peştera Comarnic, o rezervaţie speologică din Cheile Caraşului, între Reşiţa şi Anina, socotită a fi cea mai frumoasă şi sălbatică peşteră din Banat. Tot o minune a naturii este considerată şi salba de lacuri Secu, Văliug-Breazova, Gozna-Crivaia şi Trei Ape de pe muntele Semenic, iar cascada Bigăr, aflată între Anina şi Bozovici, pe paralela de 45 de grade, este socotită de mulţi cea mai frumoasă şi spectaculoasă cădere de apă din lume şi i s-a dus vestea peste mări şi ţări.

În clisura Dunării, de la Baziaş până la barajul lacului de acumulare Porţile de Fier, se întinde, pe o distanţă de aproape 150 de kilometri, defileul Dunării, cel mai lung din Europa şi considerat cel mai frumos, cu peisaje de-a dreptul spectaculoase, mai ales în dreptul Cazanelor. De-a lungul celor aproximativ 125 de kilometri pe care îi străbate râul Nera, de la obârşia lui, sub vârful Piatra Goznei din Munţii Semenicului până la vărsarea în Dunăre, se află şi cheile care îi poartă numele. Cu o lungime de 22 de kilometri, Cheile Nerei, aflate între localităţile Sasca Română şi Şopotu Nou şi incluse în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, sunt cele mai lungi din România, şi printre cele mai impresionante, fiind un loc de neuitat pentru cei care le vizitează.

Minuni făcute de mâna omului

Cele 22 de mori de apă de la Rudăria, de pe Valea Almăjului, cel mai mare ansamblu de mori funcţionale din sud-estul Europei, la care localnicii îşi macină cerealele, sunt, pentru cei care le admiră astăzi, minuni făcute de mâna omului în vremuri trecute, la fel ca locomotivele cu abur care mai pot fi văzute la Reşiţa, oraş în care, începând cu anul 1872, s-au fabricat, timp de aproape un secol, aproape 1.500 de astfel de locomotive. Aici se mai poate vedea una din primele locomotive fabricate după un model adus de la Viena în 1871 şi transportat pe Dunăre, până la Baziaş, apoi pe linia ferată Baziaş-Oraviţa iar de acolo, pe o platformă trasă de 36 de perechi de boi, până la Reşiţa.

Cea mai mare minune a Banatului montan rămâne însă calea ferată de munte construită între Oraviţa şi Anina, prima cale ferată montană de pe actualul teritoriu al României, cu 14 tuneluri şi zece viaducte, construită în urmă cu mai bine de un secol şi jumătate, cu ajutorul cioplitorilor în piatră italieni. La Oraviţa, un oraş colonizat cu mineri şvabi, s-a construit prima gară din actuala Românie şi primul ascensor pentru bagaje, s-a  înfiinţat o monetărie imperială şi prima farmacie minieră.

O replică a vechiului teatru vienez şi staţiunea din vremea romanilor

În Oraviţa poate fi văzut vechiul teatru, construit la o scară mai mică după modelul „Burgtheater” din Viena, şi singurul care mai păstrează vechea înfăţişare a teatrului din capitala imperiului, care, în timp, a suferit numeroase modificări. Teatrul a fost inaugurat în 1817 iar a doua reprezentaţie a avut loc în prezenţa împăratului Francisc I şi a împărătesei Augusta Carolina, care au stat în loja de la primul etaj, aflată lângă scenă. Teatrul, renovat, păstrează decoraţiunile interioare în stil rococo, cu ornamente de culoare roşie şi aurie, aidoma teatrului vienez, astăzi dispărut. Alături de teatrul Hirschl din Arad, construit în acelaşi an dar ajuns din păcate o ruină, este cel mai vechi teatru de pe actualul teritoriu al României.

Staţiunea balneoclimaterică Băile Herculane, împreună cu întreaga vale a Cernei, unde se află parcul naţional Domogled, cu forme carstice dintre care unele sunt unice în ţară iar altele extrem de rare în întreaga lume, începe, încet-încet, să renască şi să-şi recapete strălucirea de odinioară. Băile Herculane, cunoscute de pe vremea romanilor, au fost părăsite în Evul Mediu dar au fost redescoperite de adminsitraţia habsburgică şi refăcute şi au devenit o elegantă staţiune europeană, vizitată de mai multe capete încoronate. Staţiunea a ajuns în paragină în ultimele decenii dar au început mai multe lucrări de reabilitare a bijuteriilor arhitectonice ajunse în ruină, pentru a redeveni staţiunea de lux de pe vremuri.

Surse foto: turism.bzi.ro, patruzari.ro, lumeasatului.ro, wikipedia.org, revistasinteza.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.