Interesul căutătorilor de comori pentru vestigii arheologice, atât de răspândit în secolul al XIX-lea, este în mare vogă şi astăzi, când mulţi deţin mijloace mai moderne de testare a acestora şi beneficiază de o legislaţie nu foarte clară şi cu multe lacune, depăşită cu mult de tehnologie. Foarte intersaţi sunt cei care au obţinut autorizaţii pentru a deţine detectoare de metal şi al căror număr a crescut vertiginos în ultimul deceniu. Numai în Timiş există în prezent peste 200 de persoane care au autorizaţie pentru deţinerea detectoarelor de metale.
Deşi legea nu le permite, mulţi le folosesc pentru a efectua săpături arheologice neautorizate în speranţa găsirii unor obiecte de preţ.
Uneori, acestea sunt predate muzeelor în schimbul unei recompense, fiind prezentate ca „descoperiri întâmplătoare” sau sunt vândute pe piaţa neagră. Grav este că ele sunt scoase la iveală cu preţul vandalizării siturilor arheologice, multe necunoscute, unde informaţii preţioase dispar după ce au fost scormonite de amatori, interesaţi doar de găsirea unor obiecte pe care le pot valorifica într-un fel sau altul.
Căutători de comori, prinşi în flagrant la „Gomila lui Gabor”
Un control efectuat recent de o echipă a Direcţiei Judeţene pentru Cultură Timiş a depistat pe raza localităţii Remetea Mare două persoane care foloseau ilegal un detector de metale în perimetrul sitului arheologic cunoscut sub numele de „Gomila lui Gabor”, înscris în lista monumentelor istorice, fiind unul din siturile reprezentative ale primei vârste a fierului (Hallstatt) în Timiş şi un sit deosebit de important pentru Evul Mediu timpuriu şi dezvoltat din Banatul de câmpie. Cum această faptă este infracţiune, a fost sesizat biroul de combatere a infracţiunilor din cadrul IPJ Timiş, care a deschis un dosar penal, cei doi fiind pasibili de o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între trei luni şi şase ani, căci prospectarea terenurilor aflate în situri arheologice este interzisă, iar obligaţia celor care descoperă bunuri susceptibile de a face parte din patrimoniul cultural naţional este aceea de a le preda primăriilor pe raza cărora a avut loc descoperirea sau direcţiei de cultură.
Anul trecut au existat însă doar patru astfel de cazuri, iar controalele periodice ale direcţiei de cultură în colaborare cu IPJ Timiş din ultimii şapte ani s-au soldat cu identificarea unor urme de folosire a detectoarelor de metale în situri arheologice de mare importanţă a Banatului, precum vestita aşezare preistorică de la Corneşti-Iarcuri, tell-ul neolitic de la Parţa, cetăţile medievale de la Jdioara şi Maşloc, aşezarea şi biserica fortificată de la Mănăştur sau tumulele funerare de la Susani şi Leucuşeşti, fiind deschise cinci dosare penale.
Foto: Arhivă
