Petiție pentru „lămurirea” situației directorului de la Muzeul de Artă în ceea ce privește colaborarea acestuia cu fosta Securitate UPDATE 2 Neumann anunță că îi va chema în instanță pe autorii petiției

După constituirea unui nou consiliu științific la Muzeul Satului Bănățean, urmat de revocarea rapidă a scriitorului Walter Konschitzky, pe motiv că acesta a fost colaborator al Securității, a fost readus în actualitate și cazul lui Victor Neumann, director al Muzeului de Artă din Timișoara, acuzat de mai multă vreme că ar fi fost informator. În sprijinul acestei acuzații a fost publicat un document semnat de Valentin Blănariu, vicepreședinte al colegiului CNSAS, potrivit căruia, în ședința din 20 noiembrie 2018, s-a stabilit că „numele conspirativ „HODOȘ” a fost asociat în actele Securității cu domnul NEUMAN Victor…”.

În cei opt ani care s-au scurs de la ocuparea postului de manager al muzeului de artă de către Victor Neumann, acesta nu a depus nici o o declarație pe propria răspundere privitoare la o eventuală colaborare cu Securitatea, așa cum pretinde legea și nimeni din conducerea CJT nu a catadicsit să dea vreo explicație, în ciuda unor solicitări pe care le-a primit. La rândul lui, Victor Neumann a pretins că asemenea informații nu sunt de interes public.

Publicarea adresei CNSAS pe pagina de Facebook „Salvați muzeul de artă” a dus la apariția unei petiții publice inițiate de mai mulți istorici de artă și scriitori prin care i se solicită președintelui CJT, Alin Nica, să clarifice situația lui Victor Neumann. De-a lungul anilor, Neumann a fost acuzat de mai multe abuzuri săvârșite în timpul celor două mandate, de la concursuri în care bibliografia era alcătuită din cărți semnate de acesta, numeroase conflicte cu mai mulți angajați, care s-au văzut nevoiți să părăsească instituția, până la expoziții temporare de un nivel mediocru, închiderea unor expoziții și chiar pierderea unei părți a colecției Corneliu Baba. Petiții semnate de buni cunoscători ai muzeului au fost înainte și ministerului Culturii, dar au rămas fără răspuns. Surse bine informate spun că nici ministerul Culturii nici președinții PSD care s-au perindat la conducerea CJT în anii trecuți nu au luat nici o măsură, deorece Victor Neumann se bucură de protecția acad. Răzvan Theodorescu, fost ministru al culturii și senator PSD.

În cursul luni martie, CJT va desemna comisii de evaluare a activității actualilor manageri ai instituțiilor culturale subordonate administrației județene, urmând să decidă dacă aceștia își vor continua activitatea sau se vor organiza concursuri în urma cărora vor fi numiți noi manageri.

UPDATE Întrebat despre această situație, Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, în subordinea căruia se află și Muzeul de Artă, a spus că „în 2013, când s-a realizat angajarea domnului Neumann, nu i s-a solicitat o astfel de declarație. I s-a solicitat în 2018, în urma unei sesizări a unei persoane, care a solicitat de la CNSAS o clarificare în acest sens. Între timp am văzut că există o efervescență în jurul acestui subiect.

Conform legii și contractului de management, în perioada aceasta, până la sfârșitul lunii martie, se desfășoară o evaluare a activității de management a tuturor directorilor instituțiilor din subordinea CJT. Dacă există o dovadă concretă a colaborării, evident că noi vom respecta prevederile legale și vom lua măsurile care se impun. Hârtia respectivă, din câte m-am uitat eu, face o legătură între un nume conspirativ și domnul Neumann, dar nu spune explicit că a fost sau nu colaborator al Securității, poate de aceea e nevoie de o clarificare în acest sens, mai ales că hârtia respectivă este din 2018, poate au mai fost făcute cercetări în acest sens”.

UPDATE 2 Directorul Muzeului Național de Artă Timișoara, Victor Neumann, a transmis un punct de vedere în legătură cu petiția apărută în spațiul public, pe care îl puteți citi mai jos:

„La angajarea mea, în 2013, în calitate de manager al MArT, în urma unui concurs public, serviciul personal al Consiliului Județean Timiș, angajatorul, nu mi-a dat să semnez documentul tipizat de necolaborare cu Securitatea. Dacă a fost o omisiune sau altceva, acest lucru ar trebui să constituie subiectul unei cercetări interne în cadrul CJT, întrucât s-a încălcat legislația.

În ianuarie 2020, mi se trimite formularul tipizat al declarației de necolaborare cu fosta Securitate de către CJT, probabil constatându-se omisiunea făcută la angajarea mea, de către serviciul de Resurse Umane al CJT, astfel că am semnat declarația respectivă.

Adresa de la CNSAS, trimisă domnului Rădulescu Alexandru (fost angajat al Muzeului Național al Banatului), NU este și NU poate fi folosită ca o dovadă de colaborare cu fosta securitate, cf. OUG 24/2008. Securitatea i-a atribuit subsemnatului un nume conspirativ, pe care putea să-l atribuie oricui.

CNSAS publică în mod regulat lista colaboratorilor cu Securitatea, din rândul persoanelor care ocupă funcții publice, iar lista actualizată la 06.01.2021 este publică pe site-ul CNSAS (http://www.cnsas.ro/fosta_securitate.html), unde NU apare numele subsemnatului.

Conform art. 5, din OUG 24, colaborator al Securității este definit astfel: «persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani nu sunt avute în vedere de prezenta definiție».

Alexandru Rădulescu și cu mine am lucrat în aceeași instituție, Muzeul Banatului, începând cu anul 1977. Eu am fost dat afară după 3 ani, pe când colegul Rădulescu a ieșit la pensie din acelasi post, adică traversând regimul comunist în același post.

Conform cărții mele de muncă am fost dat afară de instituțiile regimului comunist de mai multe ori. Nu se întreabă nimeni de ce n-am fost protejat de sistem?

Petiția lansată în spațiul public și în care sunt numit «turnător» prin faptul că dă un verdict pe care nu l-am primit, devine calomnierea mea publică și incitarea la ură. Astfel, este o gravă încălcare a demnității umane, a unui drept constituțional. Petiționarii vor răspunde în instanță.”