Nici nu s-a domolit pe deplin scandalul iscat în urma refuzului primăriei arădene de a cumpăra clădirea teatrului vechi din Arad, monument istoric care adăpostește între zidurile sale o sumdenie de povești din istoria orașului, că primarul Călin Bibarț aduce un nou afront culturii arădene, care pune în primejdie existența filarmonicii, o instituție culturală de tradiție a orașului.
Primarul Aradului decide: filarmonica este nerentabilă
Primarul Călin Bibarț a decis că se impun economii la buget și acestea se pot face prin reducerea fondului de salarii cu 60% pentru cheltuieli de personal la filarmonică, dar dacă se respectă legea salarizării, ar trebui concediați nu mai puțin de 40 de angajați, în condițiile în care instituția are mai puțin de 50 de instrumentiști și nici 40 de coriști, la care se adaugă 18 angajați în compartimentul administrativ. Bibarț, care se consideră îndreptățit să-și dea cu părerea despre prestația filarmonicii în calitate de „plătitor de taxe și impozite”, a venit cu argumente izvorâte dintr-o gândire rudimentară asupra actului de cultură.
În opinia sa, filarmonica e costisitoare, nu realizează venituri, are un singur concert pe săptămână – deci este aproape inactivă – angajații sunt gălăgioși și nemulțumiți dar lucrează și în alte locuri (învățământ – n.n.), într-un cuvânt, e o instituție nerentabilă. Primarul Aradului nu spune însă nimic despre managementul atât de controversat al lui Doru Orban, care tocmai a reușit să obțină, după multe opinteli, încă un contract de managment pe următorii trei ani, despre interminabilele conflicte din instituție, despre achizițiile mult mai costisitoare decât cheltuielile de personal făcute prin firme de casă, în timp ce salariile medii nete ale instrumentiștilor și coriștilor sunt între 3.000 și 4.000 de lei, sau despre abuzurile managerului protejat de administrația municipală și procesele pierdute de acesta, care au adus prejudicii materiale filarmonicii. Pe de altă parte, sume mult mai mari sunt alocate pentru alte evenimente, cu un nivel cultural discutabil.
O tradiție muzicală de aproape două secole
Aradul este orașul în care, în 1833, lua ființă primul conservator de pe actualul teritoiu al României și al șaselea din Europa, iar în 1890 a fost fondată Societatea Filarmonica Arad, cu un remarcabil program de concerte și cor, atestând astfel rolul pe care muzica l-a jucat de aproape două secole în viața culturală a orașului.
În 1913 a avut loc inaugurarea festivă a Palatului Cultural, cu sala de concerte renumită pentru acustica sa excepțională, iar în 1948 s-a înființat filarmonica de stat, urmașă a societății filarmonice. Chiar în anii regimului comunist, filarmonica arădeană s-a bucurat de o perioadă fastă, când erau invitați numeroși dirijori și soliști renumiți, publicul umplea sala și se făceau turnee internaționale de succes.
Clasa politică românească, „imaginea unei hiene”
Mulți muzicieni de prestigiu și nu numai, s-au arătat stupefiați de intențiile lui Bibarț de a masacra filarmonica, și și-au manifestat public indignarea. Cristian Mandeal, dirijorul filarmonicii „George Enescu”, a acuzat administrația orașului de neputință, ignoranță și reavoință, prin încercarea de a distruge, cu cinism, o moștenire culturală, „singura avere prin care putem obține Nemurirea”, Dorin Frandeș, fost director al filarmonicii arădene, este de părere că nici războaiele mondiale și apoi comunismul nu au reușit să distrugă viața culturală a orașului așa cum se întâmplă acum, iar Sabin Păutza, revenit în țară după ce a fost timp de 24 de ani director artistic al filarmonicii din New Jersey, îi acuză pe cei aflați la conducere de distrugerea culturii.
Soprana arădeancă Adela Zaharia, care și-a câștigat un renume pe marile scene ale lumii, vede în clasa politică românească imaginea unei hiene, pregătită acum să-ți înfigă colții în filarmonica arădeană și a inițiat o petiție online pentru salvarea filarmonicii, iar o altă celebră soprană cu origini arădene, Silvia Sorina Munteanu, solistă a operei din București, consideră că reducerea numărului de angajați ai filarmonicii arădene este „un boicot” pe care nici măcar „iureșul anticultural” al regimului ceaușist nu și l-a permis, precizând că nici o instituție de cultură din lume nu este eficientă financiar.
Federația sindicală a artiștilor și jurnaliștilor din România FAIR-MediaSind a dat publicității protestul sindicatului filarmonicii și a anunțat că va sesiza acest abuz nemaiauzit organizațiilor naționale și internaționale la care este afiliată.
Reacția lui Bibarț: „exagerări”
La dezbaterea publică online privind repartizarea excedentului bugetar și adoptarea bugetului Aradului care a avut loc vineri, Bibarț nu s-a arătat impresionat de valul de proteste și petiția „Salvați Filarmonica”, semnată deja de mii de oameni, considerându-le „exagerări”, și propune găsirea altor surse de finanțare, pe care urmează însă să le prezinte în viitor. Subiectul va fi reluat în proxima ședință a consiliului local, care va avea loc în 16 aprilie.
