Biserici de lemn din vestul țării, vechi de sute de ani, incluse...

Biserici de lemn din vestul țării, vechi de sute de ani, incluse într-un program turistic national FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-1072008334">

Cei care sunt interesați de turismul ecumenic dar și de istorie, pot vedea, numai în județul Arad, nu mai puțin de 43 de biserici de lemn, unele vechi de peste 250 de ani. Doar în jur de 24 de biserici sunt încă în stare bună, celelalte au ajuns însă în stare avansată de degradare și nimeni nu se preocupă de conservarea și refacerea lor, deși multe sunt monumente istorice.

Ridicarea bisericuțelor de lemn a început în Transilvania încă de la sfârșitul secolului al XIII-lea, după ce, în 1279, regele maghiar Ladislau al IV-lea Cumanul a interzis construirea bisericilor ortodoxe de zid pe teritoriul regatului maghiar. Bisericile din secolele XVII-XVIII păstrate până astăzi se află mai ales pe Valea Mureșului și pe Valea Crișului Alb, dar și în alte sate din regiunile muntoase ale județului și au fost ridicate, cel mai probabil, în locul unora mai vechi, distruse de trecerea timpului, fiind o mărturie a existenței comunităților românești în comitatul Aradului din epoca medievală.

Intervenții de salvare a bisericilor de lemn

Ambulanța pentru Monumente Arad a făcut, împreună cu echipe de voluntari, intervenții de salvare la câteva din aceste biserici, și demersul continuă și în acest an. În urmă cu doi ani, au fost făcute lucrări de reparații la bisericuța din satul Luncșoara, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, care aparține de comuna Hălmăgel, bisericuța aflându-se pe lista monumentelor istorice.

În această vară, Ambulanța pentru Monumente Arad intenționează să facă lucrări de intervenție la biserica de lemn „Sf. Cosma și Damian” din satul Vidra, comuna Vârfurile, monument istoric datat în anul 1724. Acestea presupun refacerea învelitorii, care s-a degradat foarte mult în ultimii ani, punând în pericol întreaga structură ca urmare a infiltrațiilor de apă care s-au produs. În luna septembrie sunt preconizate intervenții la biserica de lemn „Înălțarea Domnului” din satul Budești, comuna Pleșcuța, monument istoric atestat documentar în 1772. Și aici s-au produs stricăciuni mari din cauza infiltrațiilor de apă, și se impune amenajarea unei suprastructuri menite să protejeze biserica.

Biserici de lemn, incluse într-un circuit turistic național

În această primăvară, administrația județeană, împreună cu Arhiepiscopia Aradului, au reușit să includă aceste biserici, prea puțin cunoscute, într-un circuit turistic național, urmând ca acest patrimoniu să fie cunoscut la adevărata sa valoare. Traseul include mai multe obiective turistice de pe Valea Mureșului, puțin vizitate, și câteva din cele mai frumoase biserici de lemn.

Printre acestea se numără biserica din satul Julița, comuna Vărădia de Mureș, ridicată în 1787, în stilul arhaic al bisericilor transilvănene, dar, potrivit tradiției, existaseră aici și biserici mai vechi, despre care nu se mai știe cum au dispărut. O altă bisericuță, cea mai veche de pe Valea Mureșului, ridicată în 1782,  așa cum indică o inscripție gravată cu litere chirilice, se află ascunsă într-o vale, la Troaș, nu departe de Săvârșin, și la mică distanță mai pot fi văzute două vechi biserici de lemn, în satele Corbești și Roșia, care aparțin de comuna Petriș. Toate au fost pictate de Nicolae Zugravul din Lupșa Mare, ajutat și de alți meșteri, la începutul secolului al XIX-lea.

Pe pereții interiori ai bisericuțelor au fost imortalizate scene biblice, potrivit canoanelor ortodoxe de sorginte bizantină. Chipul Mântuitorului și cel al Maicii Domnului cu pruncul Iisus în brațe, chipuri de sfinți, sunt înfățișate printr-un limbaj pictural aparte, care redă prin imagini, pe înțelesul tuturor, frumusețea și puritatea spirituală, sugerând legătura dintre pământ și cer. Picturile unor zugravi de biserici foarte cunoscuți în epocă, precum David de la Curtea de Argeș, Constantin, Ioan Demetrovici, Filip din Lugoj, Nicolae de la Lupșa Mare sau Ștefan, se păstrează în mai multe biserici, dar din păcate, acestea nu au fost restaurate și sunt în bună parte distruse.

Surse foto: wikipedia.org, arhivă

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.