Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să consolideze prezenţa militară în centrul şi sud-estul Europei, inclusiv prin poziţionarea unui grup de luptă în România, afirmă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, acuzând Rusia de contestarea principiilor fundamentale ale securităţii Europei.
În cursul unei conferinţe de presă organizate cu ocazia reuniunii miniştrilor Apărării din ţările NATO, Jens Stoltenberg a denunţat activităţile militare ale Rusiei, afirmând că Europa se confruntă cu „cea mai gravă criză de securitate din ultimele decenii”.
„Regret să spun că aceasta este noua stare de normalitate în Europa. Prin urmare, astăzi, miniştrii Apărării au decis să dezvolte opţiuni pentru continuarea consolidării capabilităţilor NATO de disuasiune şi de apărare, inclusiv prin analizarea posibilităţii de a poziţiona noi grupuri de luptă în centrul şi în sud-estul Europei. Şi salut propunerea Franţei de a comanda un astfel de grup de luptă în România. Comandanţii noştri militari vor elabora detaliile şi vor trimite rapoarte în câteva săptămâni”, a declarat Jens Stoltenberg.
„Tot astăzi, am avut o reuniune programată a Grupului de planificare nucleară. Miniştrii au analizat evoluţiile îngrijorătoare la nivel mondial, inclusiv modernizarea de către Rusia şi China a arsenalelor nucleare şi riscurile continue de proliferare nucleară. Aliaţii s-au consultat asupra modalităţilor de menţinere a capabilităţilor noastre de disuasiune în siguranţă şi eficiente, astfel încât capacităţile NATO de disuasiune şi apărare să rămâne puternice”, a adăugat Stoltenberg.
Întrebat dacă grupurile de luptă NATO vor fi poziţionate în Europa de Est indiferent de acţiunile Rusiei şi când se va întâmpla acest lucru, Stoltenberg a argumentat că „noua stare de normalitate” în Europa este că „Rusia demonstrează că este dispusă să conteste principiile fundamentale ale securităţii, dreptul fiecărui stat de a-şi alege propria direcţie şi drepturile aliaţilor din NATO de a se apăra”.
„Rusia a sugerat un tratat cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic care să încalce aceste principii. Şi a mobilizat cel mai mare număr de forţe combatante de după sfârşitul Războiului Rece pentru a submina şi a intimida alte ţări din Europa, pentru a respecta sau a accepta cererile Rusiei.
Aceasta este noua stare de normalitate, o încălcare a principiilor centrale care au fost importante pentru securitatea şi stabilitatea Europei de zeci de ani. Regret să spun, dar nu ştiu ce se va întâmpla, dar ştiu ce s-a întâmplat deja. Rusia a demonstrat că vrea să treacă la utilizarea forţei în încercarea de a exercita presiuni asupra altor ţări şi de a modifica unele principii fundamentale care sunt importante pentru securitatea noastră comună. De aceea, este necesar să analizăm ajustarea pe termen lung a poziţiei NATO în est. Nu mă voi antepronunţa asupra deciziei finale, ne vom întâlni cu comandanţii noştri militari pentru a ne furniza consultanţă şi pentru a oferi detalii despre amploarea şi scopul, inclusiv despre posibile noi grupuri de luptă în est, în sud-est, în România şi în zona Mării Negre, precum şi despre alte ajustări pe termen mai lung ale prezenţei în est”, a subliniat Stoltenberg.
„După anul 2014, noi am aplicat cea mai mare consolidare a apărării colective, prin poziţionarea de grupuri de luptă în ţările baltice, prin modernizarea structurii de comandă a NATO, prin triplarea mărimii Forţei NATO de Reacţie şi prin investiţii mai mari în apărare. Toate aceste lucruri s-au întâmplat deja în ultimii ani, începând cu 2014. Apoi, în ultimele săptămâni şi luni, în primul rând am trimis mai multe trupe în partea de est a Alianţei, mai multe trupe, mai multe nave, mai multe avioane (…), pentru a ne asigura că putem monitoriza activităţile Rusiei şi pentru a oferi asigurări statelor din partea de est a Alianţei”, a continuat secretarul general NATO.
Întrebat dacă poziţionarea noilor grupuri de luptă NATO nu va amplifica tensiunile cu Rusia, Jens Stoltenberg a subliniat că „NATO este o alianţă defensivă, nu este o ameninţare pentru Rusia”.
„Chiar dacă vom observa că, gradual, Rusia decide să nu utilizeze forţa (împotriva Ucrainei – n.red.), iar noi îi cerem să nu facă acest lucru, doar faptul că a vrut să mobilizeze toate acest trupe, combinat cu mesajul de ameninţare a unui stat independent şi chiar a unor state NATO, că dacă sunt încălcate principii ale securităţii vor fi consecinţe grave, aceste lucruri sunt grave. Acesta este motivul pentru care trebuie să analizăm ajustări pe termen mai lung ale poziţiei noastre în est. Dar avem ceva timp să analizăm aceste măsuri, să le implementăm. Am ordonat suplimentarea prezenţei, dar este mai mult o reacţie imediată la actuala criză, problema cealaltă este dacă vom avea ajustări pe termen mai lung. Nu a fost luată o decizie finală. Când am fost în vizită în România, vinerea trecută, ei sunt pregătiţi să găzduiască un grup de luptă, Franţa este pregătită să îl comande şi toţi ceilalţi aliaţi au exprimat voinţa de a participa. Există o voinţă puternică, există disponibilitate, dar decizia finală nu a fost încă luată, o vom lua în funcţie de sfaturile comandanţilor militari. Nu va fi neapărat ca în cazul grupurilor de luptă din ţările baltice, dar se bazează pe acelaşi concept, forţe multinaţionale NATO în est”, a concluzionat Stoltenberg.
