Ședință aproape degeaba la Consiliul Local Timișoara, pe tema Colterm: Știm că certificatele CO2 trebuie cumpărate, dar nu știm cum

Ședința extraordinară a Consiliului Local Timișoara de astăzi, convocată pe tema certificatelor de CO2 pe care Colterm trebuie să le cumpere până la finalul lunii aprilie, a durat peste două ore și a ajuns la o concluzie deja știută: certificatele trebuie achiziționate, dar nimeni nu știe cum. Ședința a fost convocată în urma unei „notificări de punere în întârziere” din partea administratorul judiciar, pe lângă primar și cei 18 consilierii locali fiind de față și reprezentanți ai consorțiului care se ocupă de insolvența Colterm.

„De mult timp, discuțiile despre Colterm au devenit sterile și politice și s-au întepărtat foarte mult de baza tehnică și legală, asta și pentru că este o problemă foarte complexă. Nimeni aici nu are alte interese în afară de bunăstarea timișorenilor. Toate deciziile pe care le luăm sunt încercări de a face sens din dilemele legale și financiare pe care le înfruntăm. Nu a plecat nimeni cu nicio țeavă acasă, nu vrea nimeni să vândă puncte termice, sau altceva, tot ceea ce facem, facem pentru comunitate”, și-a început primarul Dominic Fritz lunga prezentare din debutul ședinței.

Edilul-șef a vorbit despre sistemul certificatelor de CO2, care este unul dezechilibrat la nivel european, lucru remarcat și de consilierul local Ștefan Sandu (PNL).

„Acest sistem al certificatelor funcționează de câțiva ani la nivel de UE. Cine poluează aerul cu emisii CO2, trebuie să plătească un fel de compensare. UE a decis pentru un sistem bazat pe piață, în funcție de câte companii fac economii de emisii și au de vândut certificate, în funcție de care poluează mai mult și trebuie să cumpere certificate, se crează altfel o piață înc are dacă există poluare mai multă prețul crește, dacă e mai puțină scade prețul. Un certificat costă la fel de mult în România ca în Germania Franța, sau altundeva în Europa. Aici e primul semn de întrebare despre acest sistem, pentru că puterea economică este diferită. (…) Este un sistem profund dezechilibrat în defavoarea României. (…) În 2017, un certificat a costat 4 euro și 86 de cenți. În 2018 prețul a crescut la 15 euro, în 2019 s-a dubliat, a 29 de euro, în 2020 a scăzut la 24 de euro, în 2021 a ajuns la 47 de euro, s-a dublat din nou la 84 de euro în 2022, iar astăzi este la 93 de euro și crește în fiecare zi. Asta înseamnă că în doar șase ani prețul a crescut de 20 de ori. Pentru o companie ca a noastră, Colterm, să zicem că e nevoie de 200.000 de certificate pe an. Asta înseamnă că în 2017 costul ar fi fost de 700.000 de euro, iar anul acesta ar fi de 20 de milioane de euro. Această creștere de 20 de ori, nicio companie sănătoasă, doar dacă are vreo descoperire extraordinară, nu o poate realiza”, este de părere primarul.

„Ne aflăm într-o perpetuă stare de legalitate dubioasă, pentru că avem un aviz al Consiliului Concurenței, care supraveghează niște reguli de ajutor de stat, pentru că statul nu poate ajuta propriile companii fără supraveghere. Avem un plafon de 75 de milioane de lei pentru acest ajutor, iar noi l-am depășit anul trecut, iar Comisia Europeană va decide probabilă că până la urmă Colterm trebuie să returneze din acești bani primăriei. Anul acesta am bugetat 165 de milioane pentru subvenții, în contextul în care limita este 75 de milioane, cum am spus”, a precizat edilul-șef.

Dominic Fritz a specificat că primăria poate vira bani către Colterm în două moduri, ca subvenție și pentru acoperirea „pierderilor tehnologice”. Bogdan Alic, de la Alpha Quantum, una dintre firmele din consorțiul responsabil de Colterm în insolvență, a mai oferit o soluție: infuzia de capital, pe care Primăria Timișoara o poate face printr-un credit, în calitate de unic asociat în societate.

Edilul-șef consideră că problema sistemelor centralizate de termoficare, una care atârnă greu de gâtul mai multor administrații locale din țară, trebuie să fie rezolvată prin reglementări la nivel național, de către Guvern. „Sunt probleme la nivel local care nu pot fi rezolvate decât cu o strategie națională, iar problema termoficării face parte din această categorie.

De aceea nu mă feresc să o spun, că aici este nevoie și de o strategie națională. Luați-o ca pe o dovadă de realism, nu de fugă de responsabilitate. Nu ne așteptăm ca Guvernul României să ne rezolve problema, dar guvernul trebuie să facă parte dintr-o soluție. O soluție pe care am început s-o căutăm împreună cu administratorul special și cu administratorul judiciar”, a spus Fritz.

Acesta a precizat că, anul acesta, guvernul subvenționează cu 50% achiziția de cărbune, pentru a menaja rezervele de gaz, încurajând astfel termoficarea pe cărbune, lucru care însă crește și numărul certificatelor de CO2 pentru orașele care se încălzesc astfel. „E o problemă prea mare pentru a fi lăsată UAT-urilor, e nevoie de o strategie la nivel național”, este de părere primarul.

Pe de altă parte, Marius Cârceie, reprezentant al administratorului judiciar al Colterm, a precizat că la ora actuală „consmul de cărbune, cu tot cu certificatele aferente, este prețul cel mai mic, comparativ cu consumul de gaz”.

„Îmi pare rău că v-ați dat seama de problema Coltermului în ultimul an. Pentru că în primul an nu ați întrebat pe nimeni niciodată despre vreun mod prin care și noi putem participa la acest soluții. Știți foarte bine că au fost niște discuții și ne-ați spus că aveți un viceprimar care la orice oră el știe problema Coltermului, și se pare că n-a fost chiar așa. Este momentul ca toți să punem umărul pentru a rezolva problema Coltermului în ceasul al 12-lea. Aceste certificate se pot lua și în rate, și cu plată în întârziere”, a spus viceprimarul Cosmin Tabără.

O altă variantă variantă propusă de primar ar fi o cesiune de creanțe. „Asta înseamnă că în momentul în care Colterm are o creanță certă, cum ar fi subvenția din viitor, pe care noi am bugetat-o și e clar că dăm acești bani la Colterm, compania poate teoretic să cesioneze această creanță la o bancă sau alt terț, iar pe această bază banca dă banii și ne ajută să trecem peste acest hop de cash-flow. Suntem în discuții cu mai multe entități bancare, dar din păcate interesul este scăzut, dată fiind insolvența Colterm”, a explicat Dominic Fritz.

Consilierul local Radu Țoancă este de părere că el și colegii săi trebuie să voteze „răul cel mai mic”, atunci când o soluție va fi propusă. „Sunt de acord că nu am venit aici să facem gargară politică, pentru că nu ne avantajează, nici pe dumneavoastră, nici fosta administrație, nici pe noi opoziția, nici Coltermul, și cu atât mai puțin pe timișoreni. Noi trebuie să plecăm de aici dacă nu cu prima tranșă, măcar cu un mecanism financiar legal, agreat de toată lumea. Ați spus bine că e ușor frustrant, putem să cumpărăm 227.000 de hârtii, iar în toamnă să bată vântul prin conturile Colterm. Dar există riscul, dacă nu cumpărăm aceste hârtii, să nu mai avem ce să discutăm în toamnă, să punem lacătul pe Colterm. (…) Chiar dacă votăm o soluție dureroasă pentru bugetul Timișoarei în acest an, salvăm Coltermul. Nu agreez majorarea de capital, pentru că s-ar crea un cerc vicios”. a spus Radu Țoancă (PSD).

„Atunci când a fost convocată această ședință de consilu local am înțeles că vom discuta posibile soluții pentru achitarea certificatelor în acest an. Din păcate, ascultând toate opiniile, se pare că ne învârtim în cerc, pentru că de fapt soluțiile sunt limitate și din punct de vedere al legislație, și din punct de vedere financiar. Constatăm pentru a nu știu câta oară că atât guvernul și parlamentul actual, cât și cele din trecut, nu au dus o politică care să asigure dezvoltarea și funcționarea pe termen lung a termoficării centralizate în UAT-uri. Nu suntem singurul oraș în dificultate, poveștile de succes ca Oradea sunt foarte puține. Primăria Timișoara a plătit în ultimii 10 ani către Colterm 1,2 miliarde de lei, dintre care doar anul trecut 200 de milioane de lei. (…) Este evident că Timișoara are nevoie în continuare de încălzire centralizată și că toți cei prezenți își doresc să facă toate eforturile pentru achiziționarea acestor certificate. Însă trebuie să o facem realist și fără să aruncăm afirmații fără bază, fără a răspândi panică în rândul cetățenilor orașului, pentru că sunt foarte mulți oameni care utilizează acest sistem și trebuie să aibă încredere în continuare că va funcționa”, a spus și consilierul local Paula Romocean (USR).

În încheierea ședinței, primarul Fritz a apreciat discuția constructivă și consensul că sistemul centralizat de termoficare trebuie să funționeze în continuare și are viitor și administrația trebuie să acționeze în acest sens.

Soluția financiară pentru plata certificatelor CO2 rămâne, însă, „în aer”, urmând ca în perioada următoare consilierilor locali să le fie prezentată o variantă.