Șapte trasee turistice ideale pentru scurte evadări de weekend, în Timiș

Șapte trasee turistice ideale pentru scurte evadări de weekend, în Timiș

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-708707046">
Castel Banloc

Pentru anul în care Timișoara deține titlul de capitală europeană a culturii și este așteptat un număr mai mare de turiști decât în mod obișnuit, administrația județeană are mai multe propuneri de trasee turistice pentru cei care vor să cunoască mai multe lucruri despre împrejurimile orașului și a întocmit o hartă, accesibilă și în format digital, cu șapte rute care pornesc din Timișoara și ating cele mai importante obiective și locuri de agrement care merită vizitate, precum și cu posibilitățile de masă sau cazare.

Orașul cu case memoriale, o cetate regală, locuri de agrement

Un prim traseu este cel care pornește din Timișoara spre Lugoj, al doilea oraș al județului ca mărime și important centru cultural în secolul al XIX-lea și începutul secolului XX. La Lugoj se mai păstrează turnul fostei biserici „Sfântul Nicolae”, a cărui construcţie a început la cumpăna veacurilor XIV-XV, multe edificii remarcabile precum biserica minoriţilor, sau biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorii din secolul al XVIII-lea în stil baroc, sau catedrala greco-catolică „Coborârea Sfântului Spirit”, înălțată în secolul al XIX-lea, în stil neoclasicist.Pot fi văzute, de asemenea, numeroase case memoriale în care au trăit personalităţi de vază ale oraşului, precum cele ale lui Victor Vlad Delamarina, Traian Grozăvescu, Ion Vidu sau casa Bredicenilor, precum și valoroase monumente de artă plastică ridicate de locuitorii orașului în amintirea acestora.

Următorul popas este la cetatea regală Jdioara, construită probabil în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, după ravagiile făcute de marea invazie tătară, dar atestată documentar în prima jumătate a secolului al XIV-lea. Cetatea, astăzi aproape necunoscută, făcea parte din sistemul de fortificații construit de regatul maghiar dar după ce a fost cucerită de armatele habsburgice, rolul ei militar s-a încheiat și părăsită fiind, s-a distrus treptat. În comuna Nădrag se află cascada Cornet, aproape necunoscută dar deosebit de spectaculoasă, mai ales primăvara, când apa se revarsă puternic printre stânci, în urma ploilor abundente, apoi la lacul Surduc, unul din cele mai îndrăgite locuri de agrement ale timișorenilor, și la muzeul dedicat inventatorului  Traian Vuia din comuna cu același nume, unde, pe lângă documente și imagini, pot fi văzute machetele a trei aeroplane, printre care și cea cu care a rulat pe pista de la Montesson.

Orășelul cu șase muzee și comuna natală al poetului Nikolaus Lenau

Un al doilea traseu cu plecare din Timișoara are o primă destinație Jimbolia, orașul supranumit „micul muzeu viu al șvabilor”, în care vizitatorii pot vedea nu mai puțin de șase muzee, o aripă a fostului conac Csekonics în care se află acum primăria, vechi case șvăbești cu frontoane bogat decorate în stilul barocului rural răspândit în Banat, dar și un ștrand termal și bălți pentru pescarii amatori. Următorul popas este la Lenauheim, localitatea în care s-a născut poetul austriac Nikolaus Lenau, cu vechea casă a familiei, construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, care adăpostește acum un mic muzeu memorial.

Traseul continuă spre comuna Lovrin, de asemenea o veche localitate șvăbească, în care se mai poate vedea, chiar în centrul comunei, conacul familiei Liptay, care primise localitățile Lovrin și Gottlob de la împăratul Leopold al II-lea. Conacul, în prezent monument istoric, a fost construit la începutul secolului al XIX-lea iar în jurul lui a fost amenajat un parc, în care se afla un turn de apă și o sală de spectacole, tot atunci fiind construită, în vecinătatea conacului, biserica romano-catolică. Un alt punct de atracție al comunei este ștrandul termal, cu o bază de agrement modernizată și cu prețuri modice.

„Delta Banatului”, comuna bulgarilor pavlichieni și singurul sat rotund

Tot de la Timișoara se poate ajunge la rezervația naturală de la Satchinez, supranumită „Delta Banatului”, unde trăiesc numeroase colonii de păsări protejate, apoi la Sânnicolau Mare, așezarea în care se mai păstrează ctitorii ale familiei macedo-române Nacu, care a cumpărat domeniul de la Sânnicolau Mare și a construit aici prima școală de agricultură, în 1799, conacul din centrul localității, sau spitalul orățenesc. Biserica romano-catolică este tot o ctitorie a ramurii familiei care a trecut la catolicism, în cripta de sub altarul principal fiind înmormântați și membri ai familiei.

Nu departe se află comuna Dudeștii Vechi, colonizată în secolul al XVIII-lea cu bulgari pavlichieni de rit catolic, originari din Nicopole, care reprezintă și astăzi cea mai mare comunitate a localității, cu obiceiuri proprii. Nu departe de Timișoara, pe drumul spre Lipova, dincolo de Pișchia, se află vulcanii noroioși de la Murani, spectaculoși mai ales după ploaie, când apa clocotește în cratere, mlaștinile cu specii protejate în lacul de acumulare din apropiere, în care se poate pescui. În zona colinară  a județului, mai plutește atmosfera unei alte lumi, cu gospodăriile șvăbești păstrate în satele de aici, multe devenite case de vacanță. Charlottenburg, întemeiat în timpul Mariei Tereza cu coloniști aduși din Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană,este singurul sat din actuala Românie de formă circulară, fiind declarat monument istoric, în timp ce în satul Buzad turiștii se pot caza și gospodări singuri în case țărănești și pot experimenta vechiul trai al oamenilor de la sate.

Locuri de agrement, cula medievală, conace și castele

Tot în apropierea Timișoarei se află parcul dendrologic Bazoș, amenajat cu zeci de specii exotice aduse de pe cinci continente de contele Ludovic Ambrózy sub conducerea peisagistului german Franz von Engerhord, stațiunea balneară Buziaș cu ape terapeutice cunoscute de două secole, cu parcul în care se află vestita colonadă, și cramele de la Silagiu, care reînvie tradiția viticolă de pe dealul din vecinătatea Buziașului.

Prin comuna Peciu Nou se poate ajunge la mănăstirea din Cebza, atestată documentar în secolul al XVIII-lea dar conform legendei care vorbește de izvorul făcător de minuni cuprins în altar, mult mai veche, iar mai departe, în orașul Ciacova, cu vestita culă, singurul turn de apărare păstrat în Banatul românesc, care datează din 1395, piața centrală amenajată, pare-se, după modelul unei piețe bavareze în mijlocul căreia se înalță „Coloana Sfintei Maria”, cu o înălțime de șase metri, și cu construcții și biserici din secolul al XVIII-lea.

Tot pe această rută poate fi văzut conacul familiei Mocioni de la Foeni, aflat acum în restaurare, și impozantul castel de la Banloc, ridicat la sfârșitul secolului al XVIII-lea de contele Karátsonyi, care a fost cumpărat în anii interbelici de principesa Elisabeta a României. Amatorii de drumuri mai lungi pot ajunge până în comuna Margina, renumită pentru ospitalitatea localnicilor și pentru bucatele tradiționale cu care își întâmpină oaspeții, se pot aventura pe spectaculosul drum Transluncani din zona comunei Tomești, nu departe de vârful Padeș, ori la cascada Șopot din Munții Poiana Ruscă, nu departe de pitorescul sat Poieni.

Surse foto: ultramarintm.ro, mnab.ro, discovertimis.com, wikipedia.org, wikimedia.org, turismtimis.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.