Locuri minunate, dar mai puțin cunoscute, perfecte pentru o excursie în vestul țării FOTO

Pe lângă frumusețile naturale și valoroasele monumente istorice, județul Hunedoara are și o mulțime de locuri mai puțin cunoscute, ascunse privirilor, ale căror povești așteaptă să fie descoperite de cei aflați în căutarea unor escapade inedite.

Un labirint de galerii subterane

Nu departe de Brad, în jurul satelor mărginite de Munții Metaliferi, atât de bogați în zăcăminte de metale prețioase, s-au păstrat o mulțime de vestigii din epoca romană. Sunt mărturii despre locuitorii de acum aproape două milenii, care, de-a lungul secolelor, au fost înghițite de păduri. La Ruda, nume de proveniență slavă care înseamnă „minereu”, și în așezările învecinate, există un adevărat labirint de puțuri și galerii de peste 500 de kilometri, în care s-au făcut exploatări miniere din antichitate până în secolul trecut.

Drumul de suprafață care lega aceste locuri din care s-au extras cantități uriașe de minereu plin cu metal prețios, era supranumit și „drumul aurului”. Minele au fost definitv închise în ultimul deceniu al secolului trecut și din faima lor a rămas doar amintirea și poveștile vechilor locuitori, care pot fi reconstituite cu ajutorul artefactelor. La Barza, doar un pârâu roșiatic care izvorăște din vechile mine străbate locurile prin care, pe vremuri, erau transportate uriașele cantități cu bogăția scoasă din măruntaiele munților.

Urmele minerilor din antichitate

Așezările din apropierea orașului Brad au fost importante centre miniere, în care s-a exploatat aurul, argintul și alte metale prețioase și rare. După ce a fost extras aurul găsit în nisipul adus de ape, au fost sparte blocurile de stâncă și au fost săpate galerii ale căror urme se mai pot vedea și astăzi, precum galeria „12 Apostoli” de la Ruda, care are aproape 200 de metri, și la capătul căreia se află „Treptele romane”, săpate în stâncă. Treptele au fost renovate dar întregul sit arheologic din epoca romană, aflat în marginea satului, deși bine conservat, a fost lăsat în paragină, cu toate că se află pe lista monumentelor de interes național.

Arheologii au descoperit aici unelte de minerit, opaițe, inscripții funerare romane, iar pe deal, un cimitir de incinerație al minerilor de origine ilirică sau dalmatică, după cum indică vasele de lut cu o formă specifică acestor populații. Aceștia fuseseră colonizați în epoca romană pentru extragerea și prelucrarea aurului, minele fiind abandonate după retragerea aureliană, când au început năvălirile popoarelor migratoare. Pentru locuitorii din zonă, străvechile rădăcini dacice par a fi un adevărat blazon, căci pe o casă din Mușariu se pot vedea basoreliefuri cu chipuri de daci și socluri pe care tronează câte un lup, un simbol întâlnit atât la daci cât și la romani.

Comorile muntelui Săcărâmb

Un alt loc din această parte a țării a cărui poveste este puțin cunoscută este masivul Săcărâmb din Munții Metaliferi, care se remarcă prin forma sa ciudată. Aici au fost descoperite cele mai bogate zăcăminte de metale prețioase, metale foarte rare și unele unice în lume.

Geologii spun că aici a existat un vulcan, iar localnicii l-au numit Calvaria Mare și au așezat pe cea mai înaltă stâncă o cruce, căci le amintea de Golgota, dealul pe care a fost răstignit Iisus Christos. Se spune că energiile vulcanului se fac simțite și astăzi, acest loc fiind considerat extrem de benefic pentru sănătate. Din vârf se poate admira o minunată priveliște, care cuprinde Valea Mureșului, cetaea Devei și Munții Poiana Ruscă.

Surse foto: wikipedia.org, karpatenwilli.com, adevarul.ro