SCANDALOS Cum a pus mâna fără licitaţie un SRL pe afacerea deceniului – ghişeul virtual

Contractul pentru Implementarea Sistemului Naţional Electronic de Plată a Taxelor şi Impozitelor – Ghişeul Virtual de Plăţi (www.ghiseul.ro), a ajuns la un SRL, evitându-se organizarea unei licitaţii. Manevra a fost posibilă prin interpunerea Asociaţiei de Plăţi Electronice din România (APERO) între Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) şi Indeco Soft SRL Baia Mare, scrie jurnalistul Cristian Vasilcoiu. APERO – declarată asociaţie neguvernamentală şi nonprofit, a băncilor – a încheiat, iniţial, un protocol cu MCSI, consfinţit şi printr-o hotărâre de guvern, prin care se obligă să colaboreze cu ministerul în vederea implementării ghişeului unic de plăţi. Ulterior, APERO a încheiat un protocol similar cu Indeco Soft prin care îi cedează, practic, implementarea sistemului, dar şi asigurarea mentenanţei acestuia. Astfel, un SRL maramureşean a ajuns, astfel, să realizeze sistemul naţional unic de plată a taxelor şi impozitelor, fără a participa la niciun fel de licitaţie. În domeniul IT din România, aceasta este considerată afacerea deceniului.

Motivaţia MCSI este aceea că platforma a fost pusă la dispoziţie, de către APERO, cu titlu gratuit. Numai că, MCSI şi-a asumat, la rându-i, diverse obligaţii, în protocolul încheiat cu APERO, al căror cost nu poate fi zero.Mai mult, absolut toate tranzacţiile care se vor efectua prin intermediul acestei platforme vor fi comisionate cu 2,5%. Autorităţile nu au decis, încă, dacă acest comision va fi suportat de plătitor, persoană fizică sau juridică, ori de instituţia beneficiară.

Scopul Protocolului încheiat între MCSI şi APERO este “dezvoltarea Sistemului Naţional Electronic de Plată a Taxelor şi Impozitelor, implementarea şi operarea platformei de tranzacţionare online a plăţilor, destinată consultării prin Internet a datoriilor către bugetele locale şi achitării acestora prin intermediul instrumentelor electronice de plată. SNEPTI va fi extins la toate categoriile de plăţi către bugetele locale de stat şi va fi deschis oricărui beneficiar care îndeplineşte condiţiile de înrolare în sistem, realizându-se astfel conceptul de ghişeu unic”. Potrivit Capitolului 8 al aceluiaşi protocol, “părţile nu pot cesiona unui terţ drepturile şi obligaţiile stabilite, fără acordul prealabil, scris, al celeilalte Părţi, sub sancţiunea nulităţii cesiunii şi a rezilierii de plin drept a prezentului Protocol”. În pofida prevederilor privind interdicţia cesionării, APERO încheie, ulterior, un document similar cu Indeco Soft SRL Baia Mare, în care, printre altele, se precizează: “obiectivele şi elementele protocolului sunt cele enunţate în textul protocolului încheiat între APERO şi MCSI”. Cu alte cuvinte, APERO cesionează SRL-ului din Baia Mare toate obiectivele pe care şi le asumase în faţa Ministerului Comunicaţiilor.

De menţionat că protocolul încheiat de APERO cu Indeco Soft este aproape identic cu cel încheiat, iniţial, de asociaţia băncilor cu Ministerul Comunicaţiilor.

În încercarea de a-şi motiva decizia, APERO aduce ca argument, în Preambulul protocolului încheiat cu Indeco Soft SRL, faptul că firma maramureşeană este membru al asociaţiei.

Ori, potrivit site-ului APERO, asociaţia este formată din 12 instituţii de credit, o instituţie financiară nebancară, două organizaţii internaţionale de plată, mai mulţi furnizori de infrastructură şi procesatori de card, Indeco Soft fiind menţionată abia către final, la capitolul “alte instituţii”. Mai mult, potrivit Statutului APERO, la capitolul Regim Juridic se precizează clar: “asociaţia este persoană juridică română independentă de membrii săi”. Un alt argument invocat de APERO în preambulul protocolului încheiat cu Indeco Soft este acela că SRL-ul maramureşean “este liderul de piaţă pe acest segment, cu implementări de soluţii de colectare a taxelor şi impozitelor prin plăţi cu cardul prin Internet (…) şi deţine, la data semnării prezentului protocol, 70% din clienţii primării care au disponibile acest tip de soluţii”.

Numai că, în Nota de Fundamentare a Hotărârii de Guvern care a consfiinţit încheierea protocolului dintre APERO şi minister, act la elaborarea căruia au participat şi reprezentanţi ai Asociaţiei, se menţionează: “În privinţa plăţii taxelor şi impozitelor prin mijloace electronice de plată, la momentul actual în România există doar 12 Autorităţi Publice Locale care au dezvoltat sisteme de plată a taxelor şi impozitelor online. (…)În privinţa celorlalte Autorităţi Publice Centrale sau Locale, acestea nu au dezvoltat până în acest moment un sistem de plată electronică a taxelor şi impozitelor”. Context în care, procentul de “70% din clienţii primării”, adică din 12, invocat de APERO, în încercarea de a justifica cesionarea către Indeco Soft, devine irelevant, dat fiind numărul de autorităţi locale existent în prezent în România este de aproape… 3000.

Explicaţia MCSI este aceea că APERO a pus la dispoziţie “cu titlu gratuit” implementarea Sistemului Naţional Electronic de Plăţi, “astfel, costurile totale ale implementării sunt zero”.  Numai că, MCSI şi-a asumat, la rându-i, diverse obligaţii, în Protocolul încheiat cu APERO, al căror cost nu poate fi zero. Mentenanţa – nici atât. Mai mult, absolut toate tranzacţiile care se vor efectua prin intermediul acestei platforme vor fi comisionate cu 2,5%. MCSI mai motivează că “APERO este singura asociaţie cu profil profesional financiar-bancar din România, care acţionează în zona de plăţi electronice”, iar printre membrii ei se regăsesc 12 dintre cele mai mari bănci. Ori numărul de instituţii bancare din România depăşeşte 40, iar MCSI putea căuta soluţii şi pe piaţa europeană.

Cât despre Indeco Soft, instituţia precizează sec: „Colaborarea dintre APERO și alte firme nu intră în preocupările Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale”.

Secretarul general al APERO, Sergiu Cone, a declarat că situaţia a fost discutată în Consiliul Director al instituţiei, care a decis să nu exprime niciun punct de vedere