EXCLUSIV Dosarul Heaven, caz şcoală despre cum se fac şmenurile în administraţia...

EXCLUSIV Dosarul Heaven, caz şcoală despre cum se fac şmenurile în administraţia Ciuhandu

3
DISTRIBUIȚI

Rechizitoriul prin care DNA i-a trimis în judecată pe fostul şef al Direcţiei Patrimoniu din Primăria Timişoare, Constantin Miuţ, şi alţi patru angajaţi ai instituţie, pentru un „tun” de peste 220.00 euro dat bugetului local, este o radiogafie detaliată a modului în care se dau marile tunuri în administraţia Ciuhandu. Nu lipseşte nici unul dintre elemente – licitaţii trucate, invocarea de legi care n-au nici o legătură cu realitatea, complicităţi şi mimarea neştiinţei pentru favorizarea favoriţilor, în cazul de faţă SC Elaine SRL, a lui Dorin Epure, patronul clubului Heaven.

Anchetatorii au descoperit că probleme legate de suprafaţa pe care se întindea fosta bază a ICIM au existat încă din momentul în care societatea respectivă a cerut întabularea construcţiilor ridicate pe terenul proprietate a statului român. Deşi un expert topograf a stabilit că suprafaţă era de peste 16.000 de metri pătraţi, în documente a fost înscrisă suprafaţa de 15.368 mp. Într-un document al Direcţiei Urbanism – Banca de date  referitoare la suprafaţa se susţine că documentaţia referitoare la teren a fost întocmită în baza unei hotărâri de guvern care se referă la …acordarea de ajutoare de urgenţă unor familii din Călăraşi.

După ce în 2000 s-a decis concesionarea de către municipalitate pe 15 ani, la numai şapte luni, Primăria Timişoara a cumpărat baza sportivă cu 3,5 miliarde lei vechi. În toate documentele apare faptul că terenul este proprietate a statului român, cât şi suprafaţa de 15.368 mp. În 2003, baza este scoasă la licitaţie pentru a fi închiriată, însă documentele de licitaţie sunt întocmite astfel încât să se creeze confuzie, vorbindu-se de întreaga suprafaţă, dar cu precizarea că se închiriază doar 3200 mp. În plus calculul pentru stabilirea preţului pentru închiriere s-a făcut după ureche, fără nici o bază legală, folosindu-se hărţi incomplete ale suprafeţelor şi clădirilor. „Licitaţia organizată în data de 30.05.2003 a fost una nereală scopul urmărit fiind acela ca S.C. Elaine S.R.L. să intre în posesia bazei printr-o metodă simplă dar eficientă : închirierea pe o perioadă scurtă de timp la un preţ sub cel stabilit de normele legale în vigoare doar a unei părţi din acea bază şi prelungirea ulterioară pe o perioadă mare de timp cu păstrarea preţului de închiriere. Această metodă era infailibilă deoarece prin închirierea bazei pe o perioadă scurtă de timp s-ar fi descurajat alţi posibili investitori, care nu aveau certitudinea posibilităţii prelungirii duratei de închiriere întrucât în contractul existent la acel moment şi anexat caietului de sarcini nu era prevăzută posibilitatea de prelungire iar legal nu exista posibilitatea de prelungire a duratei închirierii.(…)Trucarea licitaţiei este dovedită şi de faptul că pe modelul de contract anexat proiectului H.C.L.


nr. 85/22.04.2003 nu este specificată data şi ora desfăşurării licitaţiei, dată şi oră care este completată olograf pe caietul de sarcini existent la dosarul de licitaţie „, susţin procurorii.

La mai puţin de cinci luni de la închirierea bazei, la solicitarea firmei lui Epure, Direcţia Patrimoniu condusă de Miuţ propune prelungirea contractului cu cinci ani pe motiv că firma trebuie să-şi recupereze investiţiile pe care le-a făcut, chiar dacă nu au fost impuse de primărie. Faptul că Miuţ şi subordonaţii săi aveau interesul să-l ajute pe Epure să închirieze baza pe o sumă cât mai mică este dovedită şi de faptul că „atâta timp cât prin contractul de închiriere erau predate spre a fi folosite de către firma anterior menţionată doar imobilele situate în incinta bazei, care însumau 3.200 mp, era imposibilă realizarea investiţiilor la care firma s-a obligat şi la care aceasta a fost obligată ulterior prin H.C.L. nr. 325/16.12.2003 pe acea suprafaţă de teren, deoarece pe acea suprafaţă existau deja construcţii, astfel că nu mai era posibil a fi construit un bazin pentru copii, a unei plaje, a unor terenuri de joacă şi nici să fie amenajate spaţii verzi, decât dacă acele obiective erau suspendate peste cele existente„. Fiind vorba de domeniul public, acesta putea fi închiriat doar prin licitaţie, nefiind posibilă prelungirea contractului care a trecut şi prin plenul consiliului local, unde s-a uitat să se treacă şi acest „detaliu”. Susţinerile din timpul anchetei ale primarului Gheorghe Ciuhandu şi ale secretarului Ioan Cojocari că nu ştiau statutul terenului sunt contrazise de faptul că au semnat proiecte de hotărâre în care este specificat acest lucru, cât şi suprafaţa exactă, conform anchetatorilor.

În ciuda scandalului legat de închirierea doar a unei mici suprafeţe de teren şi de prejudiciul adus bugetului local, până la momentul finalizării cercetărilor, Primăria Timişoara nu a comunicat dacă se constituie parte civilă în acest dosar.

 

 

3 COMENTARII

  1. 18 Mai 2010. Jurnalul national: cu strandurile, la DNA! Atunci e fost publicat subiectul, in exclusivitate, cum iti place tie sa spui. Nu intelegem de ce nu ai pus exclusivitate si pe „pedelistul ciuhandu a inceput campania…”, ca doar tot de la un fost coleg de-al tau ai lust subiectul, din nou, far a sa-l citezi. E bine ca ai dat exclusivitatea de ieri cu nicusor miut, care de fapt a fost un comunicat al DNA. Dumnezeule, pana unde poti sa ,ergi cu ridicolul asta?!?

  2. punem pariu ca astia vor scapa numa cu …SUSPENDARE ?
    inclusiv dom primare si dom cojocare. ca doar o gramada de judecatori si procurori au primit ILEGAL si MOCA locuinte de la Legea nr. 112/1995.
    Oare cand se va da drumu’ la Dosarul penal privind cele peste 300 de locuinte de la legea 112/1995 repartizate ILEGAL si MOCA la domnii mentionati mai sus. Si bineinteles cu judecarea si condamnarea primarului secretarului si miutzului si obligarea domnilor beneficiari sa deie locuintele INAPOI la STAT !

Dă-i un răspuns lui vasilone Renunțați la răspuns

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.