De ce nu ne va ajuta regionalizarea să aducem mai mulți bani UE în România

Tema revizuirii Constituției trebuie adusă din sălile închise ale instituțiilor statului în amfiteatre, cât mai aproape de mediul academic și, în general, de cetățenii pe care acest subiect îi afectează direct. Asta au realizat membrii Asociației Pro Democrația care, ieri, au organizat o dezbatere pe această temă, la Facultatea de Drept și Științe Administrative din Timișoara. Asociația propune astfel de întâlniri în întreaga ţară, prin intermediul Forumului Constituțional, pe diferite tematici din capitolele constituţionale, în principal a temelor enunţate de comisia parlamentară de revizuire. Mai mulţi profesori ai facultăţii şi-au formulat punctele de vedere cu privire la relaţia parlament-preşedinte-guvern, precum şi la problema regionalizării şi a autonomiei locale.

Părerea cetățenilor despre regionalizare     

Chiar dacă legea fundamentală este o reflectare a unei voinţe politice, profesorii de drept au remarcat că revizuirea acesteia „se poate realiza cu jurişti foarte buni, care însă lipsesc din această ecuaţie”, după cum remarca prof. univ. Cristian Clipa. Acesta a mai spus că, la fel ca în 2003, când lumea a fost ademenită la referendum cu o temă minoră – desfiinţarea serviciului militar obligatoriu – cele prioritare acum, şi anume locul şi rolul preşedintelui şi regionalizarea, necesită competenţe profesionale, şi nu adeziunea cetăţenilor care nu au bagajul necesar de cunoştinţe pentru a-şi da sau nu acordul.

Un reproş direct a fost făcut de prof. univ. Valentin Constantin, care susţine că această revizuire este „o operă de diletanţi care vine exclusiv de la oamenii politici, nimeni nu propune ceva care să vină din sfera statului de drept, ci doar din direcţia partidelor”, dând ca exemplu ridicola intenţie de a împiedica prin text constituţional migraţia politică, „o problemă care nu interesează societatea, ci partidele şi pe care trebuie să şi-o rezolve prin statut”.

Statul sărac fără pretenții

Tema regionalizării a fost intens discutată în cadrul dezbaterii, pornind de la ideea conform căreia stabilirea regiunilor ar duce la o absorbție a fondurilor europene mai eficientă. Vorbitorii au remarcat că, iniţial, regionalizarea viza desfiinţarea judeţelor, dar discursul s-a modificat pe parcursul anilor în urma presiunilor venite din teritoriu, cei care riscau să piardă funcţii şi privilegii ameninţând cu boicotul constituţional. „Mimăm o regionalizare şi acceptăm că România va fi condamnată la o uniformă subdezvoltare”, a mai spus Cristian Clipa. Nu toţi au fost de acord că regionalizarea ar mări rata absorbţiei fondurilor, pentru aceasta fiind identificate mai multe cauze: un stat sărac care nu poate avansa sumele cu care participă la proiecte. După slaba calitate a guvernării, dar şi deturnarea fondurilor, România ocupă, potrivit unui raport OLAF, primul loc.

Despre parlament

Profesorul universitar Mircea Criste e de părere că, în primul rând, trebuie luată o decizie cu privire la ce fel de regim politic se doreşte, urmând ca, în funcţie de acest lucru, să fie stabilite competenţele factorilor de putere legislativă şi executivă, recunoscând că, actualul regim semiprezidenţial e contestat pe bună dreptate. Corecţii ar trebui aduse şi modului de funcţionare a parlamentului, care, deşi e bicameral, „funcţionează ca un parlament unicameral paralel” prin modul de stabilire a camerei decizionale şi a primei camere sesizate. Aceleaşi recomandări au fost făcute pentru stabilirea sistemului electoral, a unui eventual vot obligatoriu sau a consultării mai frecvente prin referendum, urmând ca în funcţie de deciziile luate să fie stabilite soluţiile. Profesorul Anton Trăilescu a adăugat că ar fi necesară o simplificare a procedurii legislative, extrem de greoaie în momentul de faţă, şi o stimulare a iniţiativei parlamentare, astfel încât iniţiativa legislativă să nu mai fie un monopol al guvernului.

Observaţiile făcute de participanţii la dezbateri vor fi cuprinse într-un raport final al Forumului Constituţional care va fi înaintat comisiei parlamentare de revizuire a constituţiei şi va servi drept bază de discuţii pentru temele propuse spre revizuire.