EXCLUSIV Construirea de centre turistice comunale pe bani europeni, o nouă afacere...

EXCLUSIV Construirea de centre turistice comunale pe bani europeni, o nouă afacere cu dedicație pentru firmele finului președintelui PSD Timiș

8
DISTRIBUIȚI
centru turistic fardea
Centrul turistic de la Fârdea, una dintre lucrările realizate de finii preşedintelui PSD Timiş

Firmele Technocer și Dateco, controlate de Florin Măran, tatăl finului președintelui PSD Timiș și al consiliului județean, Titu Bojin au fost cele care au câștigat, în mod cu totul „întâmplător”,aproape toate licitaţiile pentru construirea de centre turistice în comunle din Timiş. Conform proiectului iniţiat pe vremea PDL, aceste centre  având misiunea de a promova evenimente şi obiective de interes local sau, cel mult zonal. Fiecare centru de promovare turistică a beneficiat de o alocare financiară de 200.000 euro (studii tehnice, consultanţă, construirea edificiilor şi echipamente pentru acestea), finanţarea fiind asigurată în proporţie de 80% din bani europeni.

Zona Lugojului, campioană la proiecte

Deşi potenţialul turistic al judeţului Timiş este relativ sărac în comparaţie cu alte zone din ţară, un număr surprinzător de mare de primării comunale au întocmit studii după cerinţele prevăzute în „Ghidul solicitantului”, pentru a accesa fondurile destinate construirii acestor centre. Criteriile prevăzute pentru selecţia proiectelor erau destul de flexibile, fiecare primărie comunală fiind în măsură să puncteze câteva evenimente „specific locale”, acţiuni pentru „păstrarea şi promovarea culturii tradiţionale”, cum ar fi o plimbare cu căruţa sau sania, artizanat local sau vreo serbare folclorică, „activităţi recreaţionale” sau „promovarea unor arii naturale protejate”. „Angajaţi competenţi” vor fi plătiţi pentru a-i ajuta pe turişti să se orienteze în zonă şi pentru a-i îndruma spre obiectivele de mare interes local, de obicei aflate în paragină, chiar dacă unele se află pe lista monumentelor istorice. Proiectele a peste zece primării din judeţul Timiş, cele mai multe aflate în zona lacului Surduc, au fost declarate eligibile şi au obţinut finanţare pentru construirea unor astfel de centre, chiar dacă infrastructura lasă de dorit şi nu prea există nici posibilităţi de cazare.

Primăriile din Belinţ, Coştei, Bethausen, Traian Vuia, Fârdea, Bârna, Nădrag, Criciova sau Găvojdia, aflate în zona Lugojului, la distanţe relativ mici una de alta, au obţinut finanţare pentru astfel de centre, oferta turistică având în prim-plan lacul Surduc disputat de comunele Fârdea, Bârna şi Traian Vuia, cetatea Jdioara din secolul al XIV-lea din care se mai păstrează nişte modeste ruine, mai exact un fragment de zid, dar care este promovată atât de primăria Găvojdia cât şi de cea din Criciova, vârful Padeş din Munţii Poiana Ruscă recomandat turiştilor de primăriile Fârdea şi Nădrag, câteva trasee montane, biserici – multe părăsite –  sau muzee locale. Comuna Pişchia se mândreşte cu pădurea în care se pot vâna porci mistreţi şi fazani, o crescătorie de potârnichi şi vulcani noroioşi în pădure, cea din Satchinez cu rezervaţia naturală de păsări la care accesul e destul de dificil iar cea din Coştei, cu nodul hidrografic construit de austrieci în secolul al XVIII-lea şi cu casa-stăvilar distrusă în bună parte în urma unor lucrări de „amenajare” făcute cu câţiva ani în urmă de Apele Române, instituţie condusă la vremea respectivă de Titu Bojin. Primarii şi promotorii locali nu prididesc să laude comunele şi satele pe care le administrează şi susţin că dispun de obiective turistice care vor atrage negreşit mulţi vizitatori. „Avem la Babşa, legat de cor, cel de la Chizătău, care s-a desfiinţat că nu mai merge da’ acolo se mai ştie de familiile din cel mai vechi cor, două biserici, la Belinţ şi Chizătău aflate în patrimoniul naţional (cea din Chizătău, de interes local – n.n.), case memoriale Victor Vlad Delamarina (familia mamei sale era originară din Chizătău – n.n.), Sabin Drăgoi (născut în judeţul Arad, autorul unei monografii muzicale a comunei Belinţ – n.n.), un muzeu de mineralogie” – plusează primarul comunei Belinţ, Gheorghe Florin Laza. La Bârna, după spusele promotorului local Petru Petrovici, interes turistic ar prezenta „deocamdată bisericile şi ieşirea la lacul Surduc. În perspectivă avem trasee turistice către Nădrag şi Fârdea, către zona de munte”. Şi primarul din Bethausen laudă biserica romano-catolică din satul Nevrincea, o construcţie remarcabilă odinioară, dar astăzi abandonată şi aproape îngropată în bălării.

Cum se câştigă licitaţiile

Proiectele tehnice au început să fie avizate din 2010, sub fosta guvernare fiind selectate, de regulă, firme din Caraş-Severin pentru întocmirea studiilor de fezabilitate şi pentru consultanţă. În urma licitaţiilor pentru execuţia proiectelor, desfăşurate în timpul guvernării USL, majoritatea au fost câştigate de firmele controlate de familia Măran –   Technocer şi Dateco SRL. SC Dateco şi-a adjudecat execuţia pentru centrele de informare turistică la Găvojdia, Bârna, Nădrag, Coştei şi Pişchia, în timp ce firma Tehnocer a executat lucrarea din Fârdea şi urmează să construiască centrul turistic din comuna Criciova.


La Bethausen,  primarul Ioan Lihoni a declarat, înainte de desfăşurarea licitaţiei, că ar prefera firma Tehnocer, care a executat şi lucrările de apă şi canal. Câştigătoare a fost firma Dateco,  singura care a participat la licitaţie şi care şi-a adjudecat lucrarea pentru suma de 558.034,84 lei plus 133.928,30 lei TVA. Interesant este că în toate comunele lucrarea a fost adjudecată de firma care a ofertat cel mai mare preţ, în urma descalificării celorlalte firme participante, deşi criteriul  pentru desemnarea câştigătorului a fost cel mai mic preţ şi „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Această metodă de a câştiga licitaţiile de firmele finilor lui Bojin s-a regăsit şi în cazul licitaţiei câştigate pentru reabilitarea clădirii Spitalului Judeţean din Timişoara şi a contractelor pentru drumuri semnate cu Consiliul Judeţean Timiş.

Singura construcţie deja terminată este cea de la Fârdea, unde lucrarea a fost executată de firma Technocer. „A fost singura firmă care a participat la licitaţie şi a fost o ofertă avantajoasă, valoarea estimată a lucrării a fost de 407.117 lei iar ei au stabilit un preţ de 406.670,71 lei” spune Iosif Kiss, referent pe probleme de promovare locală. La Nădrag, firmele care s-au înscris la licitaţie pentru construcţia centrului de informare turistică au fost Dateco, Tehnocer şi Amahouse din comuna arădeană Vladimirescu. Marian Wagner, consilier juridic al primăriei Nădrag, spune că preţul cel mai mic a reprezentat criteriul de selecţie al firmei câştigătoare. „Firma Amahouse a oferit un preţ de 461.676,64 lei fără TVA, i s-au cerut nişte clarificări dar nu a răspuns şi a fost descalificată. Preţul oferit de Technocer, 395.321,94 lei fără TVA a fost neobişnuit de redus, mai puţin de 70% din valoarea aprobată, aşa că a fost desemnată câştigătoare firma Dateco, a cărei ofertă a fost de 511.206,52 lei”. O situaţie similară a existat în comuna Criciova, unde s-au înscris la licitaţie firmele Technocer şi  SC Bau Decolux SRL. Ileana Laoş, promotorul local al primăriei, spune că oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic a fost criteriul de selecţie dar „oferta depusă de SC Bau Decolux, în valoare de 275.425,52 lei fără TVA a fost respinsă ca neconformă, fiind socotită inacceptabilă. S-au cerut clarificări, pentru a explica de ce au preţuri aşa de scăzute, dar n-au răspuns, nici n-au făcut contestaţie după aflarea rezultatului” aşa încât firma Technocer, a cărei ofertă a fost de 600.165,22 lei fără TVA, a fost declarată câştigătoare. La Găvojdia s-au înscris la licitaţie patru firme: Oaş Com Impex care a ofertat 442.060 lei, Technocer care s-a arătat dispusă să ridice construcţia cu 369.368 lei, S.C. Stareto din Timişoara care s-a angajat să execute lucrarea cu 314.000 lei şi firma Dateco, declarată câştigătoare în schimbul sumei de 602.000 lei, deoarece, după spusele secretarului primăriei, Lenuţa Moica, „celelalte firme nu aveau documentaţia completă şi nu au răspuns la clarificările solicitate”. Şi la Pişchia licitaţia s-a desfăşurat într-un mod asemănător. O firmă din Charlottenburg nu a făcut dovada că este înregistrată ca IMM, oferta firmei Amahouse a fost considerată neconformă având o valoare de 40% din cea estimată şi contestaţia pe care a făcut-o a fost respinsă, astfel încât licitaţia a fost câştigată tot de firma Dateco – explică Lucian Guran, consilierul juridic al primăriei. Mai multe firme s-au prezentat la licitaţie şi pentru construirea centrului turistic de la Coştei: SC Paluni, SC Wega N.P.K. din Arad, Bau Decolux Prest Deva, Dateco, Technocer, Dirksen Special Beton Lugoj, care au propus sume cuprinse între 289.157 lei şi 481.535,52 lei. Cea din urmă, oferta firmei Dateco, a fost declarată câştigătoare pentru că „a fost cea mai bună. Celelalte firme nu au avut documentaţia completă şi nu au putut justifica oferta subevaluată” susţine juristul primăriei. Din cele trei firme participante la licitaţia de la BârnaDateco, Technocer şi Topavedi Construcţii SRL, a fost declarată câştigătoare firma Dateco, pe criterii asemănătoare. În mod evident, firma Technocer nu a respectat procedurile şi a licitat cu documentaţii incomplete şi sume subevaluate doar atunci când a fost interesată ca firma Dateco să fie declarată câştigătoare.

În comuna Traian Vuia procedura de licitaţie este în curs de evaluare. Pentru obţinerea contractului de execuţie al centrului de informare turistică s-au înscris doar firmele Dateco şi Technocer: prima a făcut o ofertă de 441.937,7 lei iar cea de-a doua de 588.955,9 lei. Tehnocer a mai executat în comuna Traian Vuia şi satele aparţinătoare, împreună cu o firmă din Deva, 18 km de drumuri comunale pentru suma de 2,5 milioane de euro. La Satchinez procedura de licitaţie este încă în curs de evaluare, aceasta fiind şi singura comună în care Technocer şi Dateco nu au fost interesate de lucrare. Din cele şapte firme înscrise pentru a-şi adjudeca lucrarea –  Alex Dia Construct SRL, SC MCA Grup SRL, Rusik Modul SRL, Constructim SA, Agma Tiucă Construct SRL, MC & V Construct SRL şi SC Isărescu Manopera SRL. La Belinţ licitaţia încă nu a fost anunţată iar în comuna Margina, punctajul obţinut pentru proiectul depus a fost contestat de primar.

În ciuda suspiciunilor legate de licitaţii, primarii se declară însă convinşi că investiţia va avea urmări din cele mai benefice pentru dezvoltarea comunelor pe are le administrează şi va contribui substanţial la promovarea acestora. „Voi avea două persoane angajaţi care va veni lumea şi o să zică ce pot să văd la voi şi ei o să spună puteţi să vedeţi Babşa, unde au fost familiile din cel mai vechi cor, găsim orice să-i dăm întrebuinţare. O scoatem noi la capăt, că nu-i om mai întreprinzător ca românul. După cinci ani, clădirea devine proprietatea comunei” susţine, cu optimism, primarul din Belinţ.

8 COMENTARII

  1. Dacă la Bârna, Fârdea, Traian Vuia se fac centre turistice ce să mai zicem?! Astea sunt
    ,,locuri unde nu se întâmplă nimic „…ci se bagă bani în buzunarele firmelor şi primarilor.

  2. Retea de deturnare de fonduri europene. Incredibil. Bojine mai opreste-te nu te mai saturi?! Chiar tot judetul il predai lui Maran iar el tie? Nu ti-e rusine? De asta te-au votat o suta si ceva de mii de oameni? Iti bati joc de partid, nesimtitule. La Bucuresti aia de la PSD dorm sau ce fac? Sa vina Sarbu sa il opreasca pe hapsanul de Bojin si clanul lui de ciorditori de bani publici. Sa se sesizeze Ponta!!!

  3. Cine l-a votat pe primarul acesta din Belint? Ati vazut ce ineptii scoate? Cu vocabularul acesta nu trece nici de interviul pentru postul de grajdar la sareta primariei….

  4. Este important si cum se atribuie lucrarile insa mai important este cum se executa lucrarile.Calitatea lucrarilor lasa de dorit , receptia lucrarilor se face oricum numai sa se faca si dupa aceea se crapa asfaltul se infunda canalele construite si se asteapta sa iasa din garantie sa se repare pe alti bani

Dă-i un răspuns lui nelu Renunțați la răspuns

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.