16 DECEMBRIE 1989 Primele lozinci anti-ceaușiste, scandate la Timișoara și primele lupte de...

16 DECEMBRIE 1989 Primele lozinci anti-ceaușiste, scandate la Timișoara și primele lupte de stradă

4
DISTRIBUIȚI

La fel ca în zilele anterioare, mai mulţi enoriaşi, cărora până spre seară li s-au alăturat câteva sute de timişoreni, se strânseseră în faţa casei parohiale din Piața Maria, unde evacuarea pastorului reformat devenise scadentă. Venise primarul de atunci, Petre Moţ, însoţit de câţiva securişti, iar Tökés László, care se arătase recunoscător celor care veniseră să-l susţină, le cerea acum să plece, deoarece primarul l-ar fi asigurat că mandatul de evacuare fusese anulat, deşi exista o sentinţă judecătorească. Îi ceruse în schimb să liniştească lumea din stradă şi să îndemne oamenii să se împrăştie.

Cei prezenţi au refuzat însă să plece. Nemulţumirile de altă natură, acumulate şi nerostite cu glas tare ani în şir, nu mai aveau legătură cu pastoral, iar timişorenii aflaţi la Maria, al căror număr creştea necontenit pe măsură ce se apropia seara, stăteau gata să răbufnească.

„Jos realesul”

Momentul de cotitură a fost acela în care câţiva tineri, în frunte cu poetul Ion Monoran şi Dan Zăgănescu, au oprit două tramvaie. În următoarele ore, circulaţia acestora a fost paralizată în tot oraşul. Câţiva dintre cei aflaţi în piaţă s-au urcat pe tramvaie şi au început să scandeze primele lozinci anticeauşiste. „Libertate”, „Jos Ceauşescu”, „Jos dictatorul”, „Jos cu realesul”, au fost primele proteste împotriva dictatorului care s-au făcut auzite în Piaţa Maria.

Un tânăr urcat pe tramvai le-a vorbit celor adunaţi în piaţă, scoţând în evidenţă faptul că toate ţările din lagărul comunist au oferit un exemplu de urmat şi nici românii nu mai au nimic de aşteptat. Revolta lua amploare, se contura un protest colectiv al cărui motiv de nemulţumire nu mai era evacuarea pastorului, ci privaţiunile impuse de regimul comunist.

Încercări organizatorice şi lupte de stradă

Ceea ce a urmat e o poveste extrem de lungă, alcătuită din zeci şi sute de crâmpeie povestite de cei care, în acele zile apocaliptice, s-au aflat în diferite locuri ale oraşului în care demonstranţii s-au luptat cu forţele de ordine care instituiseră teroarea.

Primele ciocniri s-au înregistrat după ce în piaţă au apărut forţele de ordine şi maşinile de pompieri care au încercat să împrăştie mulţimea cu jeturi de apă. Nu s-a clarificat nici până astăzi dacă intervenţia ineficientă a trupelor de intervenţie din acea noapte a fost deliberată sau nu. Tunurile de apă care au împrăştiat pe moment mulţimea nu au făcut decât să o înfurie şi mai rău. Manifestanţii, neînarmaţi, au ripostat şi au atacat trupele de intervenţie cu pietre din pavaj, sticle, crengi de copaci,  scânduri desprinse din bănci şi alte obiecte găsite la repezeală, decişi să înfrunte represaliile. Împrăştiaţi pe moment, s-au regrupat într-o coloană care a pornit spre centrul oraşului.

revolutie costi duma (24)

Tot mai mulţi timişoreni ieşeau în stradă şi grupurile răzleţe au format noi coloane care au umplut străzile. Revolta se extindea în aproape tot oraşul, lumea se dispersa şi se regrupa organizându-se din mers, din mulţime s-au autoproclamat primii lideri. Confruntările depăşiseră zona Pieţei Maria. Din centru, coloana de manifestanţi s-a îndreptat spre căminele studenţeşti, dar prea puţini studenţi s-au alăturat manifestanţilor. Cadrele didactice şi trupele de miliţie fuseseră mobilizate să-i păzească, iar studenţii care erau în cămine au fost încuiaţi, pentru a fi împiedicaţi să se alăture timişorenilor ieşiţi în stradă.

La un moment dat, s-a decis ca lumea să se încoloneze şi să meargă la judeţeana de partid, pentru a purta un dialog cu conducerea acesteia.


La acele ore târzii, atât sediul consiliului judeţean cât şi cel al primăriei erau pustii, dar bine păzite de trupe de intervenţie.  Manifestanţii au decis să scoată muncitorii din fabrici, mai ales pe cei din Calea Buziaşului, o maşină de pompieri apărută dinspre Piaţa Traian a fost atacată de mulţime, iar militarii au scăpat cu fuga. Au existat, în acea noapte, mai multe propuneri şi se conturau primele încercări organizatorice ale manifestanţilor. Un comitet de organizare constituit ad-hoc în dreptul complexului studenţesc a propus ca lumea să se îndrepte spre catedrală şi să ceară ajutorul mitropolitului Nicolae pentru a intermedia un dialog cu autorităţile, dar cum acesta lipsea din ţară propunerea a fost abandonată.

Un grup destul de numeros aflat în faţa catedralei a pornit spre cartierele din nordul oraşului şi participanţii au stabilit să se întâlnească din nou în faţa catedralei a doua zi dimineaţa, crezând că în acel loc nimeni nu va îndrăzni să treacă la represalii. Trei camioane militare şi o unitate de soldaţi au încercat să blocheze coloana la intersecţia bulevardului Circumvalaţiunii cu strada Gheorghe Lazăr, fără success, iar în zona Pieţei Dacia au avut loc altercaţii cu trupele antitero, care căutau să împiedice înaintarea manifestanţilor spre Calea Torontalului şi Calea Aradului. Demonstranţii din Calea Buziaşului s-au îndreptat, prin zona Soarelui, spre Calea Girocului, cartiere locuite preponderent de muncitori.

Altercaţii la judeţeana de partid

Coloana care s-a format la orele serii în zona străzii Cluj a traversat podul Michelangelo şi s-a îndreptat spre comitetul judeţean de partid, fără a putea fi oprită de intervenţia tunurilor de apă. Cei care au ajuns la consiliul judeţean au spart geamurile clădirii cu pietre, au înlăturat stema republicii socialiste, drapelul roşu al partidului comunist, cu secera şi ciocanul, şi au încercat să pătrundă în clădire, dar au fost opriţi de trupele de miliţie dotate cu căşti, scuturi şi bastoane, venite dinspre podul Neptun, care au aruncat gaze lacrimogene şi au împins mulţimea spre clădirea poştei.

revolutie costi duma (21)

După ora 23.00, şi Piaţa Maria fusese evacuată în întregime, trupele de securitate au blocat străzile lăturalnice şi au preluat controlul asupra zonei. Lupte între civili şi trupele de intervenţie s-au dat însă până dincolo de Piaţa Iosefin. Şi demonstranţii care încercau să ajungă în Piaţa Operei au fost împiedicaţi de un cordon de militari aduşi în zona spitalului militar şi a hotelului Timişoara şi s-au făcut noi arestări.

Arestări, anchete, drumuri blocate

Luptele de stradă au continuat până târziu în noapte, trupele de interne au intervenit cu petarde, gaze lacrimogene, bastoane, s-au făcut multe arestări, dar manifestanţii au ripostat cu hotărâre.

Demonstranţii au dat jos şi au călcat în picioare toate pancartele şi panourile stradale întâlnite în cale în care era preaslăvit partidul şi Nicolae Ceauşescu. Au fost incendiate mai multe maşini, vitrinele celor mai multe magazine de pe bulevardul Tinereţii au fost făcute zob, a fost spartă librăria aflată peste drum de judeţeana de partid, iar volumele de „opere” atribuite lui Nicolae şi Elenei Ceauşescu au fost incendiate.

S-au făcut arestări în mai multe locuri din oraş, arestaţii au fost duşi la miliţie, securitate şi penitenciar, anchetaţi şi mulţi dintre ei torturaţi. În cursul nopţii pastorul a fost ridicat din locuinţa de serviciu, toate ieşirile din oraş au fost blocate, maşinile erau oprite iar pasagerii acestora, legitimaţi. Timişoara era un oraş care începea să fie izolat de restul ţării.

Foto: Constantin Duma

4 COMENTARII

  1. toti cei care am fost acolo in 16 Decembrie 1989 in Piata Maria suntem eroi!!!…nu cei cu patalamale de eroi ca, au fost arestati din cauza ca au furat si au ajuns la Popa Sapca sau in arestul Militiei! Puteam avea diploma de erou dar nu am vrut-o!

  2. dupa cum stiti si puteti vedea bosoi, robu, ostaficiuc, ben-oni sub conducerea clarvezi a robu-lui au hotarat sa faca revolutie. popa d. jos comunismul secretar pcr popa ilie jos securitatea ofiter rezident au hotarat sfatuiti de radu tinu sa dea curs actiunii subversise intra uterine a marianului v. de rasturnare a regimului.acum viorelul o. este in soc anafilactic ca au furat revolutia lui.ce ne facem soro cand se nasc puii de mareean.asteptam dea lu diaconu si apoi zicem c-a stat timpu-n loc .ca noi astia mici am facut-o cu grebla si tot intrauterin c-a evoluat stiinta reproducerii…..nota bene-aveti grija ce va doriti ca s-ar putea sa vi se intample si in realit. rev. afac. robu

  3. Lazlo Tokes a fost o unealta pentru a strni o revolta, era nevoie de orevolta „neromaneasca” pentru ca Ceausescu sa creada ca e o demonstratie fascista si sa dea ordine extreme impotriva lor. Mai mult ca sigur ca daca nu s-ar fi rasculat si „romanii” (adevarul e ca s-au rasculat toate natiile si s-au unit asa cume a fost si firesc) a fost pregatit un plan care s-ar fi folosit de faptul ca Ceausescu ar fi fost acuzat de toate tarile si ar fi avut sanse s-al descauneze si sa se faca realegeri comuniste unde tov. Iliescu ar fi iesit erou. Insa romanii in toata tara au iesit in strada si au stricat planurile astfel ca s-a trecut la un plan de urgenta si a iesit ce a iesit. Daca ce sriu eu e SCI-FI stie numai cel de sus si cel din umbra.

Dă-i un răspuns lui luchi Renunțați la răspuns

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.