TIMIȘOARA UITATĂ Péter Jecza, unul dintre cei mai importanți artiști ai orașului...

TIMIȘOARA UITATĂ Péter Jecza, unul dintre cei mai importanți artiști ai orașului în ultimul secol FOTO

0
DISTRIBUIȚI

Péter Jecza, una dintre cele mai proeminente personalități ale artei plastice din ultimele decenii, artist emblematic nu numai pentru Timișoara sau România ci pentru numeroase țări din întreaga lume, s-a născut în 16 octombrie 1939, în orașul Sfântu Gheorghe.

Copilăria și adolescența sa au fost marcate de anii grei ai războiului, când tatăl său plecase pe front, și de privațiunile și lipsurile din primii ani postbelici. A urmat școala de artă din Târgu Mureș, unde a pășit într-o altă lume, și a învățat că sculptura poate deveni o meserie din care se poate trăi. Tot atunci a primit mici comenzi pentru primele sale lucrări, realizate sub îndrumarea profesorului său, care îi trata ca un adevărat maestru din vremurile medievale și renascentiste pe micii săi discipoli.

La fel ca mulți alți ardeleni și bănățeni din generația sa, și-a făcut studiile universitare la Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj, pe care le-a absolvit în 1963. Doi ani mai târziu, a devenit membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici din România iar în anul 2004 a dobândit titlul de Doctor în Arte Vizuale.

Universul timișorean

După absolvirea facultății avea perspective de a rămâne asistent la institutul din Cluj, dar cum ministerul nu aprobase postul, a venit la Timișoara, ca asistent la facultatea de desen. Singura sa legătură cu această parte a țării era Lugojul, orașul bunicilor săi paterni, și acomodarea nu a fost ușoară. După o noapte petrecută în gară și doi ani în care a împărțit o cameră de cămin cu alți patru colegi, a locuit, timp de șapte ani, în atelierul primit de la Uniunea Artiștilor Plastici.

Orașul, în care domnea o atmosferă de modernitate destul de liberă, i-a oferit prilejul unor căutări și experimente pe cont propriu și i-a permis să se detașeze de academismul școlii urmate la Cluj. Mai bine de 40 de ani, Timișoara a fost orașul în care a plăsmuit peste 700 de sculpturi în bronz și zeci de lucrări din lemn, dintre care multe se află în mari muzee şi colecţii particulare din întreaga lume. Lucrări ale sale au fost prezentate la cele mai multe expoziții din țară și au fost selectate pentru expoziții de artă românească organizate în străinătate sau expoziții internaționale de sculptură, în galerii de prestigiu.

Sculpturile lui Peter Jecza au fost expuse în Germania, Italia, Iugoslavia, Elveţia, Bulgaria, Egipt, Suedia, Austria, Cehoslovacia, Iordania, Irak, Brazilia, Ungaria, Belgia, Grecia, Spania, Uniunea Sovietică, Franţa, iar începând din 1972, a organizat peste 40 de expoziții personale în România, Germania, Italia sau Elveția, unde a avut intrare la recomandarea unor colecționari de artă care i-au admirat lucrări expuse la Timișoara. Primul succes personal l-a avut cu o expoziție organizată în localitatea germană Wuppertal, unde lucrările sale au făcut senzație și au constituit o surpriză, într-o vreme în care România era cunoscută mai mult pentru tradițiile sale artizanale.

Istoria lucrărilor de bronz în anii comunismului

A început să lucreze în bronz în 1970, ceea ce a fost o premieră postbelică, deoarece, după război, la Timișoara nu s-au mai turnat lucrări de bronz pentru artă. În anii regimului comunist, procurarea bronzului necesar pentru sculpturi era o adevărată aventură, iar lucrările se turnau într-o semiclandestinitate în fabrici, cu concursul neoficial al directorilor.

A reușit să aibă o colaborare de două decenii cu meseriași și directori de la UMT și, în ciuda costurilor imense de moment, lucrările aveau să-i asigure succesul și notorietatea pe care le-a dobândit mai târziu, atât în țară cât și peste granițe. Obținerea pașaportului și scoaterea lucrărilor de artă din țară erau o altă problemă, căci bronzul era considerat material strategic, așadar interzis, așa că la vamă lucrările erau declarate ca fiind “din metal”, pentru a se evita complicațiile.

De-a lungul anilor, Peter Jecza a vândut câteva sute de lucrări în străinătate. Lucrările sale, cioplite în lemn sau turnate în bronz se remarcă prin concepția spațială a volumului, prin alternanța materiei cu spațiile goale și crearea unor proporții de o desăvârșită armonie, care dau sculpturilor sale o expresivitate aparte.

Creator de școală la Timișoara

Peter Jecza poate fi considerat şi un creator de şcoală, el numărându-se printre artiştii care au participat la întemeierea şi afirmarea Facultăţii de Arte din cadrul Universităţii de Vest, unde a şi fost, timp de mai mulţi ani, profesor. Totodată a fost, pentru o vreme, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din Timişoara.

A fost recompensat cu numeroase premii şi distincţii, a devenit membru al Academiilor de Arte din România şi Ungaria iar în anul 2000 a fost decorat de preşedintele României cu Ordinul Naţional „Pentru Merit”. A fost distins, de asemenea, în 1975 și 1978, cu premiul „Dr. Ludwig Lindner” în Germania şi cu două medalii de aur la Bienala Internaţională de Sculptură „Dante” din Ravenna.

Lucrări monumentale

Peter Jecza a fost și autorul a peste 15 proiecte de lucrări monumentale cu care a câştigat concursuri, inclusiv la scară naţională, a primit și premii, dar din lipsă de fonduri, cele mai multe au fost abandonate. Unul dintre acestea a fost cel realizat pentru aniversarea a 700 de ani de atestare documentară a Timișoarei, care urma să fie amplasat în zona podului Michelangelo, dar nu s-a materializat niciodată, neavând finanțare. A reușit totuși să realizeze câteva lucrări de artă monumentală în parcul Alpinet din Timișoara, busturile matematicianului Dimitrie Pompeiu de la Universitatea de Vest, a orientalistului Körösi Csomo Sándor din Covasna, obeliscul lui Gheorghe Doja din comuna Dalnic, aflată în județul natal și reliefurile de pe fațada Casei Tineretului din Timișoara.

În anii post decembriști a realizat, la Timișoara, busturile lui Romul Ladea, care i-a fost profesor la Cluj, și Bartók Béla de pe Aleea Personalităților din Parcul Central, lucrările “Pietà” de la Podul Decebal și „Martirii” aflată în spatele Muzeului Banatului, în amintirea zilelor sângeroase din decembrie ’89 și o lucrare dedicată Regelui Ferdinand Întregitorul, pe care artistul a donat-o orașului.

Fundația “Interart Triade”

În anul 2000, Peter Jecza a înfiinţat împreună cu soţia sa, Sorina Jecza, Fundaţia „Interart Triade” şi o galerie de artă în propria sa casă, un adevărat muzeu personal, unic în Banat, în care a găzduit proiecte culturale de anvergură, evenimente artistice, literare sau muzicale de cea mai înaltă ţinută, la care au luat parte proeminente personalităţi culturale şi importante oficialităţi.


Ulterior a luat ființă și Galeria Triade, cea mai mare galerie de artă contemporană din România, unde continuă evenimentele artistice ale fundației. În prezent, proiectul este continuat de soția sa și de fiul său, Andrei Jecza. Sculptorul fost gazdă şi pentru M.S. Regele Mihai al României, cu prilejul dezvelirii statuii Regelui Ferdinand din Piaţa Operei. Prin strădania sa, pe Calea Martirilor s-a născut şi un parc de sculptură, cu lucrări ale unor prestigioşi artişti contemporani.

Marele artist s-a stins din viață în 24 martie 2009, după o grea suferință. În același an, municipalitatea i-a acordat, post-mortem, titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Timişoara.

Surse foto: adsa.ro, 3szek.ro, vinsieu.ro, nyugatijelen.com, bmceh.ro, arcadja.com, calina.ro, agentiadecarte.ro, jimbolia.ro, memoriatimisoarei.ro, vestul.ro, arttm.ro, ciprianchirileanu.blogspot.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.