Ultima emisiune PRESSALERT LIVE din această săptămână i-a fost dedicată culturii, în special clădirilor istorice din Timișoara și din județul Timiș, a căror soartă a fost dezbătută de arhitectul Anca Raluca Majaru, o bucureșteancă ce se declară ca fiind îndrăgostită de orașul de pe Bega la prima vedere. Coordonatorea proiectului „Monumente uitate” a sosit în capitala Banatului în 2008, aflată în căutarea conacelor istorice din zona istorică a zonei.
„Atunci, în 2008, am descoperit că există Timișoara și, încercând să scap de cursurile de la facultate, am acceptat invitația unei profesoare de a veni aici ca să văd dacă se mai păstrează reședințele nobiliare extraurbane din perioada modern. Nu vorbim de castele medieval, nici nu eram pregătită atunci să le identific. De atunci, cel puțin o dată pe sezon, vin la Timișoara”, se destăinuie Anca Raluca Majaru. Proiectul „Monumente uitate” constă în realizarea unei platform pnline gratuite cu imagini și informații despre ansamblurile nobiliare extraurbane de pe actualul teritoriu al României și promovarea acestor monumente istorice în rândul publicului.
„Proiectul a început în 2008.
Am venit aici și am luat satele la rând, pornint de la lista monumentelor istorice valabile la acea dată. Am descoperit clădiri interesante în tot ceea ce înseamnă teritoriul Banatului istoric. Întoarsă la București, mi-am dat seama că am obținut foarte multe informații. Noi plecasem după 400 astfel de clădiri, ne-am întors cu 600 după o primă scanare. Am descoperit peste 170, într-adevăr, aici sunt incluse și cele din Ungaria și Serbia”, relatează Anca Raluca Majaru despre cum s-a deschis această lume din vestul României în fața ei.
Din toate aceste 170 de clădiri istorice, România și Serbia își împart cele mai multe. „Diferența este că în Serbia se păstrează mult mai multe. Nu e neapărat vorba de neatenție, este vorba și de neglijență, de slab înțelegere a valorilor. Statul s-a implicat acolo mai mult. Continuându-mi cercetările doctorale pe reședințele din Banat, am descoperit că multe au fost dezmembrate de proprietarii din familiile nobilimii pentru că, în vremuri de după război, se simțeau nesiguri social și și-au lichidat averile, retrăgându-se în spații mai bune”, a subliniat membra asociației ARCHE.
Din punct de vedere al specialistului, Anca Raluca Majaru a raportat atitudinea oamenilor din această zona a României în raport cu clădirile istorice. „Poate sunt puțin subiectivă pentru că sunt îndrăgostită de acestă zonă, dar cred că oamenii de aici înțeleg din ce în ce mai mult că acest patrimoniu definește prezentul și pune bazele viitorului. Sunt din ce în ce mai interesați. Simt o efervescență foarte mare aici, oameni creativi, care încearcă să găsească soluții mult mai mult împreună în acest domeniu”, a remarcat Anca Raluca Majaru.
