Novi Sad este unul din orașele care vor fi capitală culturală europeană în 2021, alături de Timișoara și orașul grecesc Elefsina (Eleusis), capitala provinciei Voivodina fiind primul oraș sârbesc care va deține acest titlu.
Orașul de pe malurile Dunării, în care se află și vechea cetate Petrovaradin, a fost supranumit „Atena sârbească” pentru intensa sa viață culturală, și a avut, de-a lungul secolelor, multe asemănări și chiar puncte comune cu istoria Timișoarei. Ambele orașe s-au aflat sub stăpânire otomană, au fost apoi cucerite de Habsburgi, iar după revoluția de la 1848-1849 au făcut parte din nou-înființata provincie autonomă în cadrul imperiului, Voivodina Sârbească și Banatul Timișan, condusă de un guvernator austriac. În 1860, comitatele din Banatul Timișan au fost alipite Ungariei, iar după încheierea dualismului austro-ungar, și Novi Sad a făcut parte din regatul maghiar. La sfârșitul primului război mondial, două treimi din Banatul istoric au revenit Regatului României, iar cea mai mare parte a comitatului Torontal, acum parte a Voivodinei, s-a alipit Regatului Sârbo-Croato-Sloven.
De două decenii, există o colaborare în cadrul euroregiunii DKMT, iar în 3 august 2005, cu ocazia Zilei Timișoarei, cele două orașe au semnat un protocol de înfrățire și colaborare.
Pentru anul în care cele două orașe vor fi vedete culturale în Europa, și Novi Sad are în vedere proiecte menite să ridice prestigiul întregii regiuni.
Accent pe minorități
Orașul Novi Sad, al doilea ca mărime și importanță din Serbia, are nu mai puțin de 26 de instituții culturale, atât ale orașului cât și ale provinciei, care au sediul în capitala Voivodinei. Printre cele mai importante sunt Marica srpska, cea mai veche instituție cultural-științifică a Serbiei, fondată în 1826, care a avut o contribuție fundamentală la formarea conștiinței naționale a sârbilor, sau teatrul național sârb, cel mai vechi din țară.
Dar și Novi Sad este un oraș multietnic în care se vorbesc patru-cinci limbi, iar proiectele promovate pentru capitala culturală europeană vizează mai ales interculturalitatea: „Am avut un festival internațional în limbile minorităților – croați, români, maghiari, țigani, spectacole ale unor teatre din țări în care ele reprezintă o minoritate, cum a fost teatrul turcesc din Macedonia, un festival de muzică clasică netradițional, în spațiu deschis, am sprijinit un festival de dans modern, am contribuit la realizarea unui film despre nașterea orașului Novi Sad și am avut mai multe schimburi artistice”, sunt câteva proiecte enumerate de Lazar Iovanov, manager de proiect pentru capitala culturală europeană Novi Sad, pentru PRESSALERT.ro.
El a adăugat că proiectele urmăresc, în primul rând, accesul unui public cât mai larg și diversificat la manifestările artistice, au existat proiecte cu participarea locuitorilor orașului, precum cel în care aceștia au avut posibilitatea de a-și face cunoscut felul în care doresc să fie amenajat un spațiu public. Împreună cu Timișoara și orașul Rijeka din Croația, Novi Sad dezvoltă un proiect educațional pentru formarea unor manageri culturali.
