La doar 19 ani, Andrei Dumiter evoluează cu dezinvoltură și marchează des în Liga a II-a. În noul sezon el a reuşit să puncteze în fiecare duel pentru Ripensia. A marcat golul victoriei la Brăila, în remiza de la Sânmartin cu Luceafărul, dar şi în eşecul de ieri, scor 2-3, cu ACS Poli. Tânărul atacant timișorean speră să-i calce pe urmele marelui Ștefan Dobay, atacantul de legendă al roș-galbenilor, dar e totodată conștient că pentru a ajunge sus trebuie să muncească foarte mult.
La fel ca Dobay, Dumiter a jucat pentru Banatul înainte de a ajunge la Ripensia, nu însă pentru clubul istoric, ci pentru LPS, acolo unde a fost și elev. Cei doi au în comun și dragostea pentru gol. Ce-i adevărat, palmaresul primului e greu de atins: cel poreclit ”Calul” a fost ”părtaș” la toate cele patru titluri ale roș-galbenilor și a marcat la cele două Campionate Mondiale la care a participat, în 1934 și 1938. Ioan Andrei Vasile Dumiter, pe numele său complet, e încă la munca ”de jos” comparativ cu aceste rezultate, dar promite multe pentru vârsta sa. În prima etapă a B-ului ”Dumi” a înscris golul victoriei lui ”Ripi” la Brăila, singura bucurie adusă pe Bega în condițiile în care ACS și ASU Poli au capotat în debutul sezonului. ”A fost un meci greu, mai ales prin prisma căldurii de la ora jocului, dar mă bucur că am înscris și mai ales că am câștigat cele trei puncte. Era foarte important să debutăm cu dreptul în noul sezon. Am avut mai multe situații, chiar și o bară înainte, un alt șut pe lângă poartă. La gol am dat prima dată în bară, dar noroc că mi-a revenit mingea și până la urmă am înscris”, spune Andrei Dumiter despre reușita câștigătoare marcată pe final de meci. Celălalt gol al ripensiștilor a purtat semnătura nou sositului George Monea.
Dumiter nu e străin de statutul de marcator în B. Avea doar 18 ani când scutura prima dată plasele la acest nivel. În sezonul trecut a marcat de unsprezece ori, contribuind la victorii importante obținute de echipa sa ca nou promovată în fața lui UTA sau Afumați. ”Eu le spuneam la început colegilor că o să dau între 15 si 20 de goluri la Liga a II-a, râdeau și nu credeau, până la urmă am fost aproape, în condițiile în care în vreo 10-12 meciuri am jucat foarte puțin. Sunt meciuri în care puteam să mai dau niște goluri și să-mi ajut echipa. Sper acum să confirm sezonul bun făcut anul trecut și să dau cel puțin tot atâtea”, continuă ”Dumi”. Performanța acestuia nu e de ignorat, în condițiile în care de multe ori a evoluat ”în bandă”. La Brăila el a jucat acolo unde-i place, ”în față”, în condițiile în care ceilalți doi atacanți din lot au fost indisponibili. ”Postul meu de bază e cel de atacant împins, chiar dacă unii ziariști au spus că nu sunt chiar un atacant de careu… Dar cel mai bine mă simt pe acel post. Pot să joc și în sistemul cu doi atacanți, dar mai mult am jucat eu ca unic vârf… Pot să-mi pun mai bine în evidență calitățile decât în bandă, am jucat acolo pentru că era nevoie. Și la Ripensia în momentul de față sunt doi atacanți seniori foarte buni: Bădăuță și Mansour, dar sper să mi se acorde mai multe șanse. Am jucat și în banda stângă și în spatele vârfului, pot spune că am jucat pe toate cele patru posturi din ofensivă”, a conchis Dumiter.
Aproape de Liga I și Italia
Făcând încă o paralelă, dacă marele Dobay s-a născut la Dumbrăvița, junele Dumiter a crescut într-o altă localitate timișeană, la Cenei. ”Prima dată am jucat la mine la sat, la juniori, la Cenei, am jucat destul de mult, până la vârsta de 14 ani, inclusiv la seniori în Județ, până am venit la liceul sportiv”, mai spune Andrei. Precum alte talente ale Banatului, la 16 ani el a semnat cu Avicola Buziaș, formație care își distribuie apoi jucătorii la cluburi importante. Vara aceasta însă el a ajuns la o înțelegere permanentă cu ”Ripi”, după ce a fost dorit de mai multe cluburi, inclusiv de Călărașiul lui Dan Alexa. ”Chirurgul” s-a arătat interesat și de Adrian Ungureanu, dar la Dunărea a ajuns până la urmă doar Mediop. ”Acum am semnat definitiv cu Ripensia, m-am transferat, s-au înțeles cu cei de la Avicola. Am semnat pe trei ani de zile. Chiar dacă e o perioadă lungă, sper să stau cel mult un an-un an și jumătate. Am mai avut oferte avansate chiar și de la Liga I, dar nu m-am simțit cu adevărat dorit și, decât să mă duc să nu joc, am ales să rămân aici, să am o continuitate. Deja sunt de un an și jumătate aici.
Așa am crezut eu că e cel mai bine pentru cariera mea. În cele din urmă am rămas la Ripensia pentru că e un proiect sănătos și cu oameni de calitate”, a conchis tânărul atacant.
În urmă cu mai bine de un an, precum alți tineri bănățeni, Andrei Dumiter a fost aproape de o plecare în străinătate. A dat probe la Virtus Entella, aflată atunci în Serie B, club la care activează timișoreanul Mihael Onișa, acum la formația Primavera. ”A fost destul de greu, nici nu pot să zic că eram atât de bine pregătit din punct de vedere fizic încât să fac față. Acolo sunt niște jucători mai modești tehnic, dar au o intensitate și sunt foarte bine pregătiți, inclusiv tactic, asta îi caracterizează pe ei… Și Vlad Dragomir și mai mulți au optat spre Italia. Eu sper să fac un sezon mai bun, să-l depășesc pe cel precedent și atunci ofertele o să vină cu siguranță atunci pot eu să stau să aleg cea mai bună variantă să-mi continui cariera”, explică Andrei Dumiter.
Lacrimi din cauza lui ”Mansi”
Andrei Dumiter (19 ani) a ajuns coleg cu Mansour Gueye, acum un veteran la cei 32 de ani împliniți. În mod inedit, în copilărie atacantul senegalez i-a cauzat o ”suferință”, dar acum ”Dumi” încearcă să ”fure” meserie și de la el. ”Mansour a jucat chiar și în Liga I și întotdeauna avem de învățat, mai ales cei tineri, sperăm să luăm doar lucrurile bune și să ajungem cât mai sus. Mai mergeam la stadion când eram mic, dar eram fan Steaua, chiar țineam cu ei, când a bătut Poli cu 2-0 și a dat Mansour gol din foarfecă plângeam ca un copil, asta și eram… Acum, cu trecerea timpului s-a mai dus din susținerea pentru FCSB-ul actual. Acum nu am o echipă favorită, dar tot așa, FCSB-ul îmi place, CSU Craiova… Din străinătate țin cu Barcelona, nu spun că acolo vreau să ajung, trebuie să ne vedem lungul nasului și să muncim pentru visele noastre ca să ajungem unde ne dorim”, mărturisește Dumiter. Mezinul atacului ripensist e convins că el și colegii săi vor reprezenta o trupă solidă în ediția 2018-19. ”Eu cred că putem face o surpriză frumoasă, nu zic că o să promovăm, dar o să le punem probleme la majoritatea echipelor pentru că avem un grup unit și chiar suntem ca o familie. Cred și am toată încrederea că vom fi acolo în față. Nu ne vom bate la retrogradare”, a subliniat ”Dumi”.
Atacantul e optimist și în perspectiva primului derby local, cu ACS Poli în etapa a III-a. ”Va fi ciudat pentru că toți suporterii din Timișoara erau învățați cu echipă în prima ligă, sperăm ca măcar una din trei să promoveze… Nici ei (n.r. ACS Poli) nu au o echipă așa de valoroasă acum, au mai mulți juniori, nu o să ne fie așa greu”, consideră Andrei Dumiter.
A citit despre ”Ripi” cea veche
Andrei Dumiter, precum alți fotbaliști din lotul roș-galben, apreciază și trecutul glorios al tricoului pe care îl poartă. ”Când au reapărut cei de la Ripensia chiar am rămas încântat, am fost la un meci și am început să le studiez istoria. Știu că a fost primul club profesionist din țară, am mai citit câte ceva. Chiar la stadion avem un panou pe care sunt scrise date din istoria Ripensiei, știu de meciurile mari făcute cu Ajax și Milan”, a precizat fostul internațional U18. Aproape inevitabil, ”Dumi” nu avea cum să nu fie impresionat de capitolele dedicate ”tunarului” Ștefan Dobay. ”Cum e și pe postul meu, Dobay mi-a rămas în minte cel mai mult… Să sperăm că-i voi călca pe urme”, a adăugat tânărul jucător.
