Domnii, jupânii și rudele sărace

Domnii, jupânii și rudele sărace

0
DISTRIBUIȚI

Aroganța sfidătoare a devenit blazonul celor care conduc vremelnic Timișoara, chiar dacă se cred zei. Și acționează ca atare. Este nevoie doar de o zi de naștere cu invitați cât la o nuntă ca să ai radiografia exactă a degradării în care s-a ajuns. Mai ales când sărbătoritul este omul de încredere al primarului, care le-a dat cu flit tuturor, când s-a aflat că protejatul său este ”frate” de chefuri cu spuma lumii interlope, spunând că își permite să piardă procente pentru cel cu care a plecat și în concedii pentru că are de unde.

Evident, că și acum intelopii au chefuit cu domnii politicieni că doar Timișoara e un sat cu blocuri, după cum explica savant un specialist în amenințări mafiote.


Ca să se păstreze aparențele, în sala mare au avut acces doar ”jupânii” lumii interlope, cei cu afaceri serioase, cazier curat și cu trecere în cele mai înalte sfere ale puterii. Restul au fost trimiși într-o altă încăpere, ca niște rude sărace, pe care nu le poți renega, dar încerci să le ascunzi cât mai mult, ca să nu te faci de râs.

Pentru că tot ce contează este să păstrezi aparențele. Că ești om serios, preocupat de problemele comunității și un ins responsabil, desigur, care ai un anturaj serios. O poleială care trebuie să ascundă jegul puturos care te înconjoară în realitate și în care te simți cel mai bine – la chefurilor monstru, cu rudele sărace, ”frații” specializați în cămătărie, trafic de droguri și alte îndeletniciri ”intelectuale”,  asezonate cu scandaluri prin cluburile de fițe. Deconturile sunt simple – unii dau cu pumnul când trebuie, alții sar cu sprijinul atunci când trebuie rezolvată vreo autorizație sau te miri ce ”mizilic”.

În tot acest timp, curg discursurile sforăitoare despre grija pentru cetățean și respectarea legii. Complicitatea, cel puțin morală, cu crima organizată are efecte tot mai perverse asupra Timișoarei. Am scris și o să o mai scriu – cât timp rețelele mafiote vor putea să stabilească, prin interpuși, ce se întâmplă în oraș, viața cetățenilor onești devine neesențială pentru cei care ar trebui să apere interesele comunității. Cel mai banal exemplu – construcțiile. Prietenii știu de ce,

 

 

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.