Diferendul declanşat în urmă cu mai bine de un an şi jumătate între Nicolae Robu şi fostul director al teatrului german, Lucian Vărşăndan, care a fost nevoit să recurgă la instanţa de judecată pentru a determina primăria să-i respecte drepturile, a fost soluţionat printr-o hotărâre judecătorească definitivă, care obliga administraţia municipală să continue procedura de analiză a proiectului depus de Vărşăndan în 2017 pentru ocuparea unui nou mandat de manager, ilegal întreruptă.
Robu a fost vizibil deranjat de dispoziţiile hotărârii judecătoreşti, care contraziceau ceea ce stabilise fără drept de apel Rodica Aurelian, şefa serviciului resurse umane din primărie, şi anume că Lucian Vărşăndan nu are studiile necesare pentru această funcţie. La vremea respectivă, chiar primarul a declarat, în repetate rânduri, că „nimeni nu e mai presus de lege” şi se întreba, retoric: „Cine îşi poate permite să nu respecte legea?” Robu mai susţinea că textul invocat de Rodica Aurelian, pe care a susţinut-o fără rezerve, „nu este interpretabil” şi era contrariat de insistenţele lui Vărşăndan: „Mirarea mea a fost că după ce i-am explicat, dânsul vine cu hârtii… şi ce îşi închipuie, că eu voi încălca legea…?” Declaraţiile belicoase ale primarului au continuat şi după ce primăria a pierdut procesul: „M-a dezamăgit total prin încăpăţânarea pe care a dovedit-o… i-am spus din start, după părerea juriştilor noştri şi după părerea mea, cu textele de lege în faţă, că mi le-au citit, nu e în regulă şi trebuie să organizăm un concurs…”. Cu alt prilej, şi-a nuanţat poziţia, susţinând că „legea este interpretabilă…” iar după ce proiectul depus de Lucian Vărşăndan a fost respins, primarul a căutat să închidă subiectul: „Aţi văzut că despre oameni despre care nu am o părere bună, nu-mi place să vorbesc… Există proceduri, există lege, există instituţii care sunt menite să aşeze lucrurile în tipar de legalitate atunci când sunt semne că n-ar fi. Mai departe nu am ce să vă spun, persoana nu mă interesează şi nu mă preocupă de nici un fel…”.
Evaluare „strict secret”
Toate declaraţiile primarului anunţau un deznodământ previzibil, şi anume acela că va face tot ce-i va sta în putinţă pentru a-şi impune propriul punct de vedere şi a nu-i mai permite lui Lucian Vărşăndan să revină la conducerea teatrului german. După aproape cinci luni de tergiversări, proiectul celui care, timp de zece ani, s-a evidenţiat printr-un management performant, a fost respins. Deşi Nicolae Robu a dat asigurări că „vom continua procedura de concurs, de prezentare a planului managerial, mai bine zis, de către directorul care a fost în exerciţiu… vom aplica legea”, modul în care primăria a înţeles să pună în aplicare hotărârea judecătorească a demonstrat exact contrariul, totul desfăşurându-se în cel mai mare secret, ceea ce a sporit suspiciunile legate de corectitudinea analizei proiectului. Întâi de toate, nu a fost respectată dispoziţia instanţei de a continua procedura de analiză a proiectului managerial, care în 2017 fusese întreruptă cu o zi lucrătoare înaintea interviului, în faţa comisiei constituite în acel an.
Abia în 31 octombrie 2018, când termenul de punere în aplicare a hotărârii judecătoreşti era expirat de două săptămâni şi în instanţă fusese depusă o cerere de executare silită, primarul a dispus înfiinţarea unei noi comisii, încălcând astfel dispoziţiile instanţei. Comisia nu a finalizat evaluarea deoarece unul din membrii comisiei s-a recuzat după susţinerea interviului şi a refuzat să acorde nota şi să semneze documentele de concurs. S-a constituit o nouă comisie, dar chiar înainte de susţinerea interviului, Lucian Vărşăndan a fost înştiinţat că acesta nu poate avea loc „întrucât unul dintre membri nu a mai putut ajunge motivând probleme de sănătate în familie” – afirmaţie nesusţinută de vreun act doveditor. O a treia comisie a fost aprobată de primar abia în 28 februarie 2019. Dacă primele două comisii au admis în prima etapă proiectul lui Lucian Vărşăndan, cea de-a treia l-a respins cu nota 6,81, nota minimă pentru a putea susţine interviul fiind 7,00. Contestaţia formulată de Lucian Vărşăndan a fost, la rândul ei, respinsă. Nici un document nu a fost făcut public, nu s-a comunicat componenţa comisiilor, criteriile care justifică notele acordate sau motivele respingerii proiectului.
Răspunsuri şi explicaţii în bătaie de joc
Toate documentele, care sunt de interes public, au fost secretizate, Primăria Timișoara refuzând să le comunice atât lui Lucian Vărşăndan cât şi presei. Redactorul PRESSALERT.ro a formulat o cerere în baza legii privind liberul acces la informaţiile de interes public, solicitând ultima dispoziţie privind componenţa comisiilor de analizare a proiectului de management şi de soluţionare a contestaţiilor, un document din care să rezulte criteriile care au stat la baza notării proiectului (grila de notare, punctajele aferente criteriilor de notare, observaţiile asupra proiectului şi interviului, procesul verbal şi raportul motivat al comisiei, mai ales în condiţiile în care interviul nu a mai avut loc), motivele respingerii contestaţiei şi suma plătită celor care au făcut parte din comisii.
Primăria a răspuns că „dispoziţia privind componenţa comisiei de analizare precum şi a componenţei comisiei de contestaţii nu are caracter normativ, ci individual” iar aceste dispoziţii „pot fi comunicate doar persoanelor în cauză”, dar nici cererea formulată de Lucian Vărşăndan în acest sens nu a primit un răspuns pozitiv. În privinţa criteriilor de notare, s-a invocat un regulament-cadru de organizare şi desfăşurare a concursului de proiecte de management, potrivit căruia „Lucrările şi dezbaterile în cadrul comisiei sunt confidenţiale, cu excepţia etapei interviului, care are un caracter public”, deşi această prevedere se referă la persoanele care doresc să asiste la etapa interviului, iar „Membrii comisiei de concurs, precum şi membrii comisiei de soluţionare a contestaţiilor sunt remuneraţi conform Regulamentului, cap. VII, Dispoziţii finale, art. 16”. Regulamentul prevede că membrii comisiilor de concurs şi de soluţionare a contestaţiilor, precum şi membrii secretariatului, beneficiază de o indemnizaţie în cuantum de 10% din indemnizaţia ordonatorului principal de credite, precum şi de decontarea cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă, după caz, plătite din bugetul autorităţii, pe baza unor contracte civile de prestări servicii.
Întrebată de redactorul PRESSALERT.ro, care dorea un răspuns mai clar cu privire la refuzul de a face cunoscută componenţa ultimei comisii, de vreme ce pe dispoziţia de constituire a celei de-a doua comisii (nici aceea publicată) scrie clar că aceasta se comunică şi lui Lucian Vărşăndan şi mass-media iar ultima dispoziţie are acelaşi obiect, Lavinia Jianu, consilier la compartimentul relaţii locale, naţionale, regionale, care a făcut parte din secretariatul comisiilor, a dat o explicaţie de-a dreptul ridicolă: „Unele dispoziţii au caracter normativ, altele au caracter individual, chiar dacă se referă la aceeaşi problemă”, dar a dat asigurări că răspunsurile la precizările solicitate sunt deja întocmite şi vor fi comunicate.
În locul precizărilor solicitate, primăria a comunicat însă, în 5 aprilie, că va da un răspuns în termen de 30 de zile.
„Incorect, şi mai ales ilegal”
PRESSALERT.ro a intrat însă în posesia ultimelor două dispoziţii ale primarului, în finalul cărora se precizează foarte clar că acestea se comunică mai multor instituţii şi persoane, printre care şi lui Lucian Vărşăndan şi mass-media, precum şi a procesului-verbal cu notele acordate de membrii ultimei comisii. Cătălin Grosu, fost consilier al ministrului Culturii, a notat proiectul cu nota 6,95 iar Doina Banciu, fost director al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, a evaluat proiectul cu nota 7,00. Reprezentantul primăriei în comisia de evaluare, Diana Donawell, şef birou relaţii internaţionale, care a făcut parte din toate comisiile, inclusiv din cea care a notat cu nota 9,88 activitatea lui Lucian Vărşăndan în al doilea mandat de manager, încheiat în 2017, i-a acordat pentru noul proiect, întocmit în conformitate cu cerinţele caietului de sarcini elaborat de primărie, doar nota 6,50. În comisia care a respins contestaţia lui Vărşăndan a fost numit, iniţial, şi Ioan Onisei, jurist – specialitatea drept administrativ, în prezent director adjunct al Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti (şi nu „lector Universitatea Bucureşti”, cum greşit scrie în dispoziţie), dar acesta s-a recuzat.
Ioan Onisei a declarat pentru PRESSALERT.ro: „M-am recuzat din comisia de soluţionare a contestaţiilor pentru că în ultima perioadă, felul în care a procedat primăria municipiului Timişoara în legătură cu situaţia domnului Vărşăndan a fost şi incorect, şi mai ales ilegal. În urma evaluării iniţiale şi a refuzului autorităţii locale de a o finaliza, domnul Vărşăndan a acţionat primăria în justiţie şi beneficiază de o hotărâre judecătorească definitivă. Indiferent de considerentele pe care bănuiesc că municipalitatea le invocase în instanţă, potrivit cărora domnul Vărşăndan nu ar îndeplini condiţiile de studii prevăzute în prezent de legea privind managementul instituţiilor publice de cultură, într-un stat de drept, o hotărâre judecătorească definitivă trebuie respectată şi pusă în executare dincolo de orice considerente personale, simpatii sau antipatii. Nu puteam, aşadar, să cauţionez prin prezenţa mea în comisia de contestaţie continuarea unei proceduri care avea ca intenţie să ocolească hotărârea instanţei de judecată”.
Un moft al primarului de peste 40.000 de euro
În tot acest interval, au fost încheiate convenţii civile pentru cinci comisii de analiză (una în 2017, două în 2018 şi una de evaluare şi alta de contestaţie în 2019), fiecare comisie având cîte trei membri şi cîte un secretariat alcătuit din patru membri. După cele mai recente măriri de salarii pentru funcționarii publici, salariul brut al lui Nicolae Robu, încasat de la primărie, era în urmă cu un an de 16.313 lei. Lavinia Jianu a dat de înţeles că respectivele convenţii civile se încheie înainte de analiza proiectului, când rezultatul final nu e cunoscut, dar în lipsa unor informaţii exacte oferite de primărie, se poate deduce că au fost plătiţi toţi membrii celor cinci comisii – câte şapte în fiecare comisie. Un calcul aproximativ arată că s-au plătit în jur de 57.085 lei, la care se adaugă cheltuieli de transport, cazare şi diurnă pentru cel puţin şase persoane venite din Bucureşti. La aceste cheltuieli se adaugă amenzi în valoare de 58.240 de lei stabilite de instanţă în sarcina primarului şi penalităţi în valoare de 70.000 lei în sarcina municipalităţii, pentru perioada în care hotărârea judecătorească nu a fost pusă în aplicare, dacă sentinţa va rămâne definitivă.
Aşadar, acest moft al primarului i-ar putea costa pe contribuabili în jur de 185.325 de lei, plus cheltuielile suplimentare asigurate celor veniţi de la Bucureşti, respectiv peste 40.000 de euro. La conducerea teatrului german al viitoarei capitale culturale europene rămâne, deocamdată, un inginer mecanic.
